sâmbătă, 15 ianuarie 2011

Marcel Schapira şi Constantin Bartolomeu Săvoiu neagă regularitatea Marii Loji Naţionale din România

După 1989, Marcel Schapira este dat afară de la Marea Loja a Franţei şi de Supremul Consiliu al Franţei. Pleacă apoi la GLNF (în Loja rusească Astrea / Astree)  împreună cu alţi Fraţi Români în ideea regularizării Marii Loji şi a Supremului Consiliu pentru România în exil (Nu a făcut parte niciodată din niciun Suprem Consiliu de RSAA înafara a celui Roman in exil!!! Henry Baranger – Suveran Mare Comandor al Supreme Conseil pour la France a recunoscut SCR în exil dar nu a luat niciodată pe Schapira în supremul consiliu condus de el).

După multe investigaţii se contactează mai mulţi Fraţi veterani iniţiaţi în perioada interbelică care mai erau în viaţă, vor fi ridicaţi în grade până la 33 si cooptaţi în Supremul Consiliu pentru România din exil.

După 1990, in 1991, Masonii romani din exil decid reintoarcerea masoneriei in tara. La acea vreme era Mare Maestru Alexandru (Alecu) Paleologu, iar Suveran Mare Comandor era Marcel Schapira, care se autonumise Suveran Mare Comandor la moartea lui Fred Cherchez într-un simulacru de alegeri.

În 1993 se stabileşte repatrierea din exil atât a Marii Loji Naţionale din România fondată în 1880 cât şi a Supremului Consiliu Român fondat în 1881. Astfel după semnarea unui Proces Verbal Protocolar de către reprezentanţii ambelor entităţi , din exil pe de o parte şi de cei aleşi a fi reprezentanţii pe teritoriul naţional pe de altă parte (condiţia a fost ca atât noul Mare Maestru, cât şi Suveranul Mare Comandor şi întreaga conducere trebuie sa fie persoane rezidente pe teritoriu şi nu la Paris).

Schapira-i transferă puterile lui Dan Amadeu Lăzărescu, ridicat la gradul 33 şi care la acea vreme era Locotenent Mare Comandor, Marele Cancelar pastrator al Sigiilor şi Patentelor, Dr. Alexandru Chiriceanu, se repatriază oficial în România  iar Alexandru Paleologu renunţa la funcţie în favoarea lui Vladimir Boantă.

Pe 7 mai 1993, o delegaţie oficială a SCR din exil condusă de Marcel Schapira procedează  la Instalarea Oficială pe teritoriul Naţional a Supremului Consiliu de RSAA compus din Fraţii veterani cooptaţi:


Suveran Mare Comandor a fost instalat Dan Amadeo Lăzărescu
Secretar General a fost instalat Vladimir Boantă
Mare Cancelar a fost instalat Alexandru Chiriceanu


Din acest moment Marcel Schapira este membru doar în GLNF şi Suveran Mare Comandor de Onoare al SCR neavând nici un fel de funcţii reprezentative.

În paralel, italienii de la Marele Orient al Italiei, care din 1805 până astăzi nu au fost niciodată recunoscuţi ca regulari de Marea Loja Unita a Angliei, vin şi discută cu ministrul apărării de la acea vreme, (fostul) general Victor Atanasie Stănculescu, explicând de ce trebuie instalată Masoneria în România. Stănculescu spune OK.

În 1993 anul în care se reîntoarce exilul masonic, italienii de la Marele Orient al Italiei, Marea Lojă NATO (Mare Maestru era un contra amiral: Robert Woodword) şi Americanii se reunesc la Cercul Militar (Casa Armatei) şi dau de la 1 la 32 pentru Ritul Scoţian Antic si Acceptat unui număr de aproximativ 200 de persoane luate de pe strada (mai mult sau mai puţin). Mare Maestru era Nicu Filip, un personaj ciudat şi controversat care niciodată până la moarte nu a putut face dovada faptului ca a fost iniţiat mason vreodată...

Cu toate acestea, exista deja un Mare Maestru cu puteri depline şi un Suveran Mare Comandor. Practic masoneria iregulară (se poate verifica pe site-ul UGLE că Marele Orient al Italiei - GOI - nu are recunoaştere, ci Marea Loja Regulară a Italiei are, fiind unica Mare Lojă regulară din Italia) din Italia face o altă Mare Lojă şi ajută fondarea unui alt Suprem Consiliu.

Schapira practic nu mai avea nicio putere, el având doar o atribuţiune onorifică, toate puterile fiind în mâinile lui Dan Amadeu Lăzărescu. În frunte cu Suveranul Mare Comandor din Statele Unite, suveranii mari comandori din Europa-l recunoşteau în mai 1995 la Lausanne, la Conferinţa Europeană a Suveranilor Mari Comandori ca unic Suveran Mare Comandor în România pe Dan Lăzărescu şi nu pe Schapira sau Iancu, care apare pentru prima oara  la un astfel de Congres la Lausanne însoţit de Adrian Dohotaru.

Trebuie menţionat faptul că Supremul Consiliu condus de Costel Iancu fusese instalat la Washington în toamna 1993, ceea ce în cutumele masonice nu a însemnat o validitate teritorială, el trebuind să fie instalat pe teritoriul naţional şi nu pe un teritoriu străin.

La Conferinţa Suveranilor Mari Comandori din Europa, de la Lausanne, Elveţia, unde Schapira a vrut sa conducea delegaţia Supremului Consiliu pentru România, dar Lăzărescu a afirmat ca nu are niciun drept. Schapira a stat la Montreux în timp ce delegaţia română a fost la Lausanne. Acela a fost momentul în care Schapira spune că-i retrage recunoaşterea lui Lăzărescu ca să revină el! Era război pe faţă!!!  Iarăşi trebuie menţionat că în timp ce masoneria română se stabiliza, el, Marcel Schapira încerca destabilizarea.

La Conferinţa Suveranilor Mari Comandori din Europa din Elveţia, în 1995, se stabileşte filiera directă a Suveranului Mare Comandor Lăzărescu, fiind recunoscut ca atare. În 1997 (28-31 mai), la Madrid, Conferinţa Mondialăm a Suveranilor Mari Comandori, Dan Lăzărescu conduce delegaţia Supremului Consiliu pentru România, fiind însoţit de Andre Szakvary. La acea reuniune a fost invitat şi Costel Iancu în calitate de reprezentatnt al Supremului Consiliu Român nr.2. S-a cerut ca Lăzărescu şi Iancu să ocupe alături locurile lângă drapelul României, moment în care Lăzărescu (nerespectând o norma elementara de bun simţ şi masonică) spune: "Nu împart deloc drapelul ţării mele cu un ţigan". Ca urmare a disgraţiei în care a căzut în acel moment, Lăzărescu trimite o scrisoare Conferinţei Mondiale a Supremelor Consilii şi-şi anunţa demisia, anunţând convocarea de alegeri în România.

Întorşi în ţară, Supremul Consiliu pentru România convoacă alegeri, iar Lăzărescu este invitat să participe, cum era şi normal. El refuză, spunând că se afla la Strabourg, în Franţa cu toate ca un Frate a constatat ca se afla in apartamentul din Bucureşti(ulterior acuză că nu a fost invitat la alegeri). Candidaţii pentru funcţia lui Lăzărescu au fost Dan Dobreanu şi Mihai Brediceanu (propus de Andre Szakvary), dar cel din urma-l propune pe Szakvary pentru funcţia supremă. În unanimitate de voturi, Andre Szakvary este ales Suveran Mare Comandor şi este instalat în funcţie sub jurământ la Palatul Elisabeta. Practic, SCR rămâne recunoscut ca descendent al filiaţiunii Constantin Moroiu, cu un Suveran Mare Comandor ales şi instalat pe teritoriul naţional, în persoana lui Szakvary, document semnat de toţi membrii Consiliului Suprem de gradul 33 al S.C.R.

În 1999, la reuniunea Suveranilor Mari Comandori de la Paris, ca urmare a raportului facut de Comisia de ancheta formata din Supremele Consilii ale Belgiei, Olandei si Elvetiei, Conferinta adoptă in unanimitate o decizie internaţionala semnată de de toti cei 18 Suverani Mari Comandori prezenţi, prin care se recunoaşte că Supremul Consiliu pentru România condus de Andre Szakvary 33, este continuatorul în linie directă şi neîntrerupta a Supremului Consiliu Constantin Moroiu, iar Szakvary este recunoscut ca Suveran Mare Comandor pentru România.

Brusc, Schapira, într-un acces de furie totală se duce şi îl considera pe Constantin (Costel) Iancu, succesorul său iar acesta care pentru aşi consolida poziţia accepta ridicolul situaţiei şi îl numeşte pe Marcel Schapira Suveran Mare Comandor de Onoare ad Vitam al Supremului Consiliu pe care îl conduce...

Şi acum vine partea interesantă. În 2003 Supremul Consiliu Iancu sărbătoreşte 10 ani de la fondare. Eveniment cu pompă la Palatul Parlamentului. Totul a fost imortalizat în fotografii, TVR-ul a filmat, iar în presa româneasca au apărut câteva articole. Numărul revistei masonice Scottish Rite din august 2003 de la Washington anunţa 10 ani de Suprem Consiliu Iancu în România. Evenimentul avusese loc pe 30 şi 31 mai 2003 în Sala Alexandru Ioan Cuza de la Parlamentul României. Chiar daca se spune că domnul Cuza a fost Mason, nu exista nicio dovadă în acest sens.


La eveniment au participat Suveranul Mare Comandor american Fred Kleinknecht, acelaşi care l-a renegat constant pe Schapira in anii 89-93 (împreuna cu cel din jurisdicţia de nord), Schapira, Nicu Filip (cel care a făcut Marea Loja a lui Danacu) şi alţii... Seara, delegaţiile au fost primite de... ION ILIESCU la Cotroceni, acolo unde Iliescu a vorbit despre rolul Masoneriei în dezvoltarea României. Da, Ion Ilisescu a spus asta în discurs!!!
 

Dupa discurs, Iliescu a acordat cele mai înalte distincţii ale României lui Fred Kleinknecht şi lui  Marcel Schapira, acelaşi Schapira care-l împroşca cu noroi pe Ilisescu cu puţin timp in urma (vezi declaraţiile din Adevarul ale lui Schapira referitoare la Iliescu). Şi, cum spuneam şi în prima parte, Schapira-i strânge mâna lui Iliescu şi îi mulţumeşte.Ca o paranteză la anul 2003 (30 mai), iată şi câteva paragrafe din discursul oficial, de la Cotroceni, al lui Ion Iliescu:

"Cu o decada în urmă, în mai 1993, aici la Cotroceni, am cunoscut delegaţia Supremului Consiliu al Jurisdicţiei de Sud condusă de Suveranul Mare Comandor C. Fred Kleinknecht.   Succesul acestui dedicat om de a restabili Francmasoneria Ritului Scoţian în România este o nouă mărturie a puterii si vitalităţii regenerate a naţiunii noastre. Ilustrează încrederea în abilitatea noastră de reconstrui tradiţiile care au contribuit la viaţa spirituală româneasca, conectându-ne la evoluţia democratică a Europei şi a lumii.

Suntem la curent cu rolul jucat la nivel mondial de Masonerie şi de contribuţiile sale la crearea Europei moderne în special la începutul revoluţiilor de la 1848. În mod particular, Masoneria a contribuit la stabilirea României moderne şi la unitatea statalităţii. Cu toate acestea, aceste fapte au fost ascunse în România pentru ultimii 50 de ani.

Astăzi, recunoaştem că multe stadii din istoria noastră pot fi relaţionate cu incredibilii Masoni români care au fost cu adevărat oameni de stat, intelectuali prodigioşi şi figuri iluminate. Prin viziunea lor, au trasat destinul naţiunii noastre şi idealul lor de a unifica statalitatea, ideal împărtăşit de toţi românii care a devenit realitate în 1918, tot prin iniţiativele şi contribuţia patriotică a Francmasonilor. 

În contextul globalizării de astăzi, viitorul unei naţiuni civilizate şi moderne nu poate sta în afara dialogului. Avem nevoie de cât mai multe punţi cu putinţa pentru a facilita schimbul cultural. Francmasoneria este parte a acestui proces. Este un vas de comunicare pentru toate forţele doritoare să lucreze în binele naţiunii Române, la dezvoltarea sa şi la deplina sa afirmare.
Ceremonia glorioasa din această seară este menită ca luare aminte a continuităţii Francmasoneriei române şi ca expresie de gratitudine faţă de toţi Masonii români care au desăvârşit-o. Vă rog să-mi acceptaţi sincerele felicitări şi dorinţe de bine pentru fiecare succes acum şi în viitor".

Ei bine da, este discursul aceluiaşi preşedinte Iliescu considerat de unii un anti-mason declarat... Bun, şi revenind la evenimentele de după 2003 şi la Marcel Schapira trebuie să spunem că acesta-l îmbrăţişează pe un personaj relativ cunoscut în România (mai mult din cauza scandalurilor), domnul Lucian Cornescu-Ring. Acesta este fiului unui bun prieten al lui Schapira. Ring îi cere lui Schapira diploma de gradul 33 şi să fie recunoscut Suveran Mare Comandor. Schapira declara la acea vreme că este "fiul” său având numai motive de laudă la adresa sa, după cum se vede şi în aceasta înregistrare.




Bun, deci Lucky devine "fiul" masonului Schapira şi... ce se întâmpla cu "recunoaşterea" lui Iancu? Cred ca este de discutat şi de analizat pentru cei care fac masonerie. Mai mult, relaţia dintre cei doi continuă, până când Ring îl dă în judecată pe Schapira... dacă nu mă înşel pentru calomnie... Procesul nu a avut final. 

Ceea ce a devenit interesant, şi astfel vom încheia capitolul Marcel Schapira, este că în noiembrie-decembrie 2010, acelaşi Marcel Schapira-l numeşte pe Lucian Cornescu-Ring un escroc şi un mincinos, un şantajist etc... Atenţie, aceste cuvinte aparţin lui Schapira, cuvinte enunţate în prezenţa lui Constantin Bartolomeu Săvoiu şi Horia Nestorescu-Bălceşti, într-un interviu filmat la Paris.



Acum că am văzut cele două episoade cu Marcel Schapira, vom continua cu...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu