joi, 1 septembrie 2011

Săvoiu - Ce caută dracul în preajma sfinţilor?

Bartolomeu Constantin Săvoiu, cică Arhonte al Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române, fondate în anul 1880 înaintea erelor erelor, prima Masoneria din univers, a participat cu greu şi mulţi bani, la dezvelirea bustului lui Ioan Paul al II-lea, în prezenţa... (atenţie: ŞOC) Arhiepiscopului Romano-Catolic Ioan ROBU şi a Nunţiului Apostolic.

DOVADA


Marcel Schapira a murit şi şacalul se va năspusti asupra "averii" sale masonice şi false

Acum că unul din actorii noştri principali a plecat spre purgatoriu, şacalul se va năspusti asupra "averii" masonice false, ascunse sub saltea. Ne întrebăm ce va mai născoci acest mason gellist şi gaşca lui de hoţi. Foarte probabil, acum că a murit Schapira, să descoperim "adevărata istorie a masoneriei, a lumii, a universului".

joi, 11 august 2011

Constantin bartolomeu Savoiu: avem Episcopi, Mitropoliti si preoti masoni

Tariceanu mason? Horia Nestorescu Balcesti: n-a fost mason!

Constantin Bartolomeu Savoiu: Marele Orient al Frantei (Grand Orient de France) l-a absolvit de acuzatii pe Licio Gelli

Asadar, continuam cu o scurta analiza asupra unei declaratii facute de masonul Savoiu, conform careia Marele Orient al Frantei nu-l mai acuza pe mafiotul Licio Gelli de acte criminale. Si atentie, pozitie oficiala!!! De ce oficiala? Pentru ca Savoiu spune ca in urma cu doar cateva luni de zile, Horia Nestorescu Balcesti (candidat la functia de Mare Maestru al marii Loji Nationale din Romania - MLNR) a avut o reuniune cu Andre Combe (mare istoric al Marele Orient al Frantei). In cadrul acestei intalniri, Combe a recunoscut ca toate informatiile aparute in carea care-l apara pe Gelli, sunt de necontestat. Si ar trebui sa ne intrebam acum care este povestea cu Marele Orient al Romaniei?

Bun, dar revenind la carte, trebuie sa mentionam faptul ca Savoiu il apara pe Gelli cu toate puterile. De la un Mason renegat acesta ajunge sa-l apare pe seful mafiotilor masoni, asa cum a aratat justitia din Italia. Deci, masonii romani il apara pe Gelli.

Referitor la suspendarea masonica a lui Basescu, Savoiu spune ca "Masoneria din Romania este un caz aparte"!!! Si acesta continua, spunand ca dupa 1990 toata lumea a intrat in Masonerie ca sa faca afaceri. Intr-o zi o sa vorbim de 1000 de euro de la MLNR 1880 si atunci sa vedem cum sta treaba cu afacerile care "nu se fac" la el in Masonerie.

Ba mai mult, acesta acuza indirect MLNR ca face si nu face lucruri ciudate!!! Cica ca nu-i treaba lui. Asa sa fie, insa de ce ii acuza pe cei de la MLNR, iar pe cei de la MLNR 1880 ii apara? Unde este "corectitudinea masonica"?





Eleva PORNO de la CONSTANTIN SĂVOIU

Da, exact cum auziţi, Eleva PORNO de la CONSTANTIN SĂVOIU (şcoala cu care cineva se mândreşte prin ziare), o elevă în clasa a VIII-a de la Constantin Săvoiu. Scandalul din 2008 pare a fi dispărut din atenţia multora. Numele şcolii sună totuşi cunoscut...



sâmbătă, 16 iulie 2011

General (făcut la normă) Săvoiu: "prezent" la lansarea cărţii despre mafiotul masoneriei mondiale - Licio Gelli

Revenim cu informaţii noi şi forţe proaspete împotriva obscurantismului mafioto-masonico-militar al Generalului (de normă) Săvoiu şi al acoliţilor săi. Un reputat istoric contemporan din Italia a căzut în plasa întinsă de aceştia. Omul ar putea risca să nu-şi primească banii!!! Lansarea de carte de ieri a fost o operă manevrată de "geniul" soldăţesc al cetăţeanului francez, autoproclamat boier, Săvoiu.

Pe alocuri, ca o paranteză, ajungem să credem că istoricul Nestorescu-Bălceşti a căzut şi el în capcană. Suntem stupefiaţi cum se încearcă falsificarea istoriei masonilor corupţi aici, avândul ca artizan pe acest "iminent" factor al integrităţii teritoriale a României.

La evenimentul lansării de carte au fost prezenţi câteva nume familiarizate cu...  Gelu Voican Voiculescu şi Olimpian Ungherea. România ortodoxă nu realizează faptul că lupta ascunsă nu încetează! Ea continuă şi se înteţeşte pe zi ce trece. Doar să ne uităm la fanfaronada aceasta: Săvoi-l susţine pe Patriarhul Constantinopolului şi nu pe Prea Fericitul Daniel, părintele nostru duhovnicesc de drept şi prin voinţa şi harul lui Dumneze.

Să fim martori la distrugerea noastră? Sau să luptăm pentru libertatea cu care ne-am născut de la Dumnezeu?


marți, 8 martie 2011

Constantin Bartolomeu Săvoiu prietenul (şi omul?) lui Licio Gelli, cel care instigă la revolte populare de masă în Italia

Poporul face generalii şi generalii sunt detronaţi de popor. Creştinătatea şi creştinismul ne-au oferit şi ne oferă, încă, puterea de a alege binele, iar binele nu este făcut de noi ci de Divinitate. Lupta ascunsă a oamenilor din spatele organizaţiilor subversive au semănat adesea panică şi frică printre popoare, dar popoarele s-au răzvrătit şi au detronat pe aceşti instigatori împotriva Creştinismului şi a Creştinătăţii.

Biserica a dat casă şi protecţie în sânul său spiritual pe timp de pace şi război, văzut şi nevăzut. De aceea a rezistat religia noastră mii de ani şi de aceea va continua să existe mii de ani. Noi, creştinii, avem ceva ce ei nu au: avem Mamă şi Tată, avem puterea de a oferi iubire şi mai avem ceva... credinţă!!!

A sosit momentul să ne ridicăm capetele plecate şi subjugate pentru a restabili ordinea Lui. Să nu ne mai lăsăm păcăliţi de persoane care spun că sunt în serviciul Naţiunii, când, de fapt, sunt simple tentacule ale unei caracatiţe financiare, sociale şi politice care din umbră conduc lumea. Alăturându-ne lor suntem damnaţi pieirii şi morţii eterne.

Serialul început cu vreo două luni de zile în urmă pare a se încheia cu acest episod. Spun pare pentru ca lupta pentru Bine poate abia acum începe. Avem o singură credinţă şi aceasta ne este scut. Suntem creştini şi acest lucru ne oferă particularitatea de a ierta şi iubi, dar şi de a nu uita pe cei care ne-au făcut şi ne fac sclavi.

Cel mai infam dintre Masonii lumii, Licio Gelli, şi-a aplecat tentaculele asupra ţării noastre în urmă cu zeci şi zeci de ani. Dar acest lucru nu a fost de ajuns. Comuniştii, în nemernicia lor macabra, au reuşit să-i ţină piept doar o scurtă perioadă, căci soarta lor a fost pecetluită încă din vremea în care suprimau poporul român, acest brav popor al lui Basarab I, Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare şi Sfânt şi al lui Mihai Viteazu şi Alexandru Ioan Cuza, cel care a ordonat arderea templelor masonice din Bucureşti... chiar dacă ei l-au detronat ulterior.

Astăzi începem să vedem puii caracatiţei mafiote că ies în faţă şi vorbesc asemenea patrioţilor precum Zelea Codreanu, asemenea întregitorului neamului românesc, Ferdinand I Întregitorul, asemenea părinţilor spirituali ai României, şi toţi cred că vorbesc sub protecţia Crucii Sfântului Andrei, unicul şi dreptul protector al spiritualităţii române ce se revarsă peste graniţele actuale ale României, în Basarabia, Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina.

Vă promiteam că nu am să închei acest serial fără a face o ultimă precizare fundamentală chiar şi pentru istoria contemporană a României: care este adevărata legătură a lui Licio Gelli cu România?

Dar înainte de a face acest lucru care va şoca pe toată lumea, vă voi introduce în meandrele puterii oculte ce astăzi salivează la România, un ultim bastion, aşa cum spunea şi Vicepreşedintele Chinei: România este singura ţară în care nu am putut să intrăm.

Ei bine, aşa şi este! Cu toată sărăcia noastră, cu tot sclavagismul existent în "Grădina Maicii Domnului", cu toate furturile şi abuzurile unor înregimentaţi şi înstelaţi, România a rezistat şi, cu voia noastră va continua să existe, căci poporul Român are peste 30 de milioane de locuitori în toate conlţurile lumii şi, de aici, de departe, noi toţi vom fi alături de patria noastră, căci patria ne este una şi aceasta se numeşte România. Este România mea şi a ta, a lor şi, mai ales, a copiilor noştri!

Mai mult mort decât viu, mai mult demonic decât angelic, mai mult şarpe decât om, Licio Gelli a zguduit Italia în pragul celei mai importante date festive din ultimii 150 de anii, aceea a unităţii. Licio Gelli a instigat popolaţia Italiei la revoltă şi război împotriva naţiunii şi împotriva autorităţilor, a Uniunii Europene şi chiar a Masoneriei din care el a fost dat afară.

Ca reacţie la afirmaţiile sale, liderul maxim al Masoneriei italiene, avocatul Gustavo Raffi, a avut o poziţie clară şi fermă împotriva pericolului naţional numit Licio Gelli.

"Dacă aş avea cu 20 de ani mai puţin aş mobiliza poporul, aş bloca căile ferate şi autostrăzile pentru a protesta împotriva cererilor imperative ale Europei", spunea Gelli cu fervoarea în urmă cu foarte puţin timp unei publicaţii din Italia, care a provocat scandal şi consternare în rândul lor. Declaraţia lui nu este altceva decât o instigare la subminarea puterii în stat.

Gelli a zguduit şi scena politică a Italiei, declarând că Francesco Cossiga (un alt Mason), fostul preşedinte al Italiei care a decedat recent, a fost omul care a condus operaţiunea GLADIO şi că Giulio Andreotti este omul care conduce o organizaţie secretă numină Inelul (L'Anello) care reuneşte cele trei servicii secrete ale Italiei. O organizaţie care are legătură cu moartea lui Aldo Moro, cu cazul Băncii Ambrosiano, cu puterea ocultă din spatele Italiei şi a lumii nevăzute nouă, simplilor cetăţeni ai acestei ţări şi ai acestei lumi.

Tot acest infam personaj, prieten cu Horia Nestorescu-Bălceşti şi Constantin Bartolomeu Săvoiu, spunea nonşalant că: "Aş reface Loja P2. Chiar dacă mare parte a Planului meu de Renaştere a fost realizat. Mi-ar mai fi trebuit încă patru luni. Doar patru luni. Şi aş fi schimbat sistemul politic fără luptă".

Deci este clar: ROMÂNIA poate înţelege acest lucru ca o declaraţie din război şi atât timp cât noi ştim că cei doi au o legătură cu Gelli, ne putem imagina şi ce urmează sau, de fapt, ceea ce a avut loc deja - extinderea caracatiţiei mafioto-masonico-financiare în România.

Iar dacă planul său de renaştere a fost îndeplinit, atunci ce nume poartă cei care-i vor executa munca lui în România? De cine să ne ferim şi cu cine să ne luptăm? Pe cine să nu votăm şi pe cine să aruncăm din societatea noastră?

Cum bine spunea şi Stănculescu... Este o organizaţie puternică, iar dacă el o spune... şi mai ales cui (?), atunci să luăm aminte până când nu va fi prea târziu!!!

Dar Gelli nu se opreşte aici şi atacă pe premierul Italiei pe care-l acuză că "nu face abuz de puterea oferită de popor", iar pe Gianfranco Fini-l scuipă spunând că este un om fără caracter. Pe lângă toate acestea acuză şi serviciile din Italia. Primul care a reacţionat a fost chiar Raffi care a declarat ferm că există personaje cărora nici presa şi nici Masonii nu trebuie să le ofere credit, referindu-se la Licio Gelli.

Şi, uitându-ne în spate ne întrebăm cum au ajuns aceşti doi "români" la mafiotul Gelli? Aici nu am să intru în detalii, însă jurnaliştii puternici vor investiga şi vor afla mai multe. A doua şi ultima soţie a lui Licio Gelli este o ROMÂNCĂ!!! Da, ROMÂNCĂ!!! Pe numele său de Gabriela (Gabriella) Vasile (născută la data de 17 septembrie 1938), născută la Lupsa, localitate care este, dacă nu mă înşel, în judeţul Alba, din România. Nunta lor a avut loc în urmă cu doar câţiva ani, în anul de graţie 2006, mai exact pe 2 august în localitatea Arezzo. Ea este companioana de "suflet" a lui Gelli de ani şi ani de zile, ajutându-l chiar şi în procese complicate şi controversate.

Aşadar ce legătură mai puternică ca aceasta să existe? Să-i mai credem pe cei care ne înşeală pe faţă? Să le mai spunem noi români şi patrioţi? Chiar şi cu stelele lor cu tot... Să nu uităm că România poate să aibă mii de înstelaţi, însă o singură persoană a ajuns să fie Mareşal... Oare de ce?

Procuratorul italian Rocco Bisonte, dacă mai trăieşte, ar putea spune foarte bine cine este soţia lui Gelli şi ar putea vorbi şi despre progeniturile lui Gelli. Mai ales ar putea să dea detalii despre procesul din 1998 care a avut loc exact în această perioadă a anului.

Mi-e frică să cred că în România se pregăteşte o revoltă populară care să poarte însemnele demonului. Dar nu o spun eu, ci Wall Street Journal spune clar că în România este un înalt risc de revoltă populară, făcând referire la faptul că revoluţiile din Africa se extind în Orient şi poate şi în Rusia, iar de acolo la Balcani şi românia mai este doar un pas.

Noua Ordine Mondială începe să se resimtă din Costa Rica în România. Iar noi nu vom fi supuşi atrocităţilor lor, iar noi nu vom sta şi ne vom apăra, având de partea noastră credinţa. Dacă milenii au reuşit să rezistăm, acum a sosit momentul că ne luptăm pe faţă. Războiul nu este al nostru, ci al lor, însă noi suntem ţinta, iar pentru aceasta vom aplica tactici preemptive.

Semnul reptilei sub care zac ei şi ne atacă este mai slab decât semnul sub care ne ducem noi existenţa de 2000 de ani. Falsul şi plagiatul este pasiunea lor, furtul le este viaţa, iar soarta le este predestinată pieirii. Le rămâne acum celor interesaţi să investigheze mai departe! Le rămâne cetăţenilor României să fie conştienţi de acest pericol naţional de subjugare şi le rămâne Masonilor români să aleagă dacă vor să clădească, aşa cum susţin ei că fac, să aleagă dacă sunt parte a acetui fenomen macabru sau dacă vor să fie liberi şi vizibili!!!

Dacă ei, liderii masoneriei tac, ştiu ei de ce, dar dacă vor vorbi, atunci va fi însemnat că nu sunt parte a acestei lupte împotriva României.



joi, 17 februarie 2011

DISPARIŢIA ARHIVEI MASONICE DE LA BĂLCEŞTI (bun de patrimoniu naţional). Horia Nestorescu-Bălceşti, omul „masonic” al lui Nicolae Ceauşescu

Se ştie că în urma oricărei perioade de criza lucrurile ce se întâmplă în acea perioadă pot părea incerte, nesigure etc. Tot în astfel de situaţii se pot produce şi pierderi culturale ale unei ţări, de o valoare aproape inestimabila. Dar poate că nu despre aceasta este vorba, ci despre întrebarea: unde se află arhiva masonică de la Bălceşti, un bun al patrimoniului naţional al României? Dar înainte să trecem puţin în registru anumite aspecte ce le las celor interesaţi a le analiza şi autorităţilor în a cerceta.

Pe 16 iulie 1938 se năştea la Bucureşti Horia Nestorescu-Bălceşti. Absolvent de drept în perioada comunistă, Nestorescu-Bălceşti a activat ca agent al ADAS-ului timp de aproape un an de zile, până în anul 1960. Dar totul a luat o turnură interesantă în momentul în care acesta a devenit directorul Muzeului Memorial Nicolae Bălcescu, din judeţul Vâlcea, în anul 1968. Funcţia şi-a menţinut-o până în 1974, iar mai apoi din 1975 până în 1979.

Ceea ce este şi mai interesant, este că după căderea regimului comunist acesta încă era muzeograf (din anul 1980), menţinându-şi postul până în 1990. Vom reveni mai târziu la acest aspect.

În anii 1977, 1985 şi 1987 acesta a călătorit în Italia (în perioada regimului comunist) unde (?) a cercetat viaţa lui Nicolae Bălcescu (?!).

Relaţia sa cu Francmasoneria începe după anii ’90, când intră în Masonerie, unde urcă în mod ciudat (spun ciudat pentru în Masoneria numită regulară există un timp de aşteptare pentru a primi şi învăţa aceste grade), imediat până la gradul 4, în decursul unui singur an, adică anul 1994.


Încă din 1998, acesta este angajat al Marii Loji Naţionale din România, de unde a şi ieşit la pensie în 2004. Ceea ce este interesant este că după alegerile din MLNR când a fost ales Chirovici Mare Maestru, Nestorescu-Bălceşti a fost dat afară şi acuzat, de unii membri, că şi-ar fi însuşit o parte din fondul arhivistic şi din fondurile financiare (la fel cum a fost ţi în cazul Marii Loji Naţionale Unite din România de unde, la fel, şi-a însuşit bani la plecare). Nu se mai punea vorba despre modul în care a realizat comerţ cu obiecte masonice fără a plăti dările către fisc, dar nu acesta este subiectul central. Periplul masonic este „atestat documentar” şi nu merită comentat, el înscriindu-se în seria traseismelor masonice, la fel de mult practicate ca şi în politică.

Pe 7 noiembrie 2005 acesta primea gradele într-un rit masonic numit Memphis-Misraim (gradele 4-30). Şi mai interesant este că traseismul a dus ca recent, acesta să treacă într-o altă barcă, sub oblăduirea unui personaj considerat de Francmasonerie ca fiind o persoană care acordă aceste grade pe bani grei, fără nici un fel de plată către fiscul francez sau italian (este de origine italiană, dar cetăţean francez), pe numele de Joseph Castelli.


Dispariţia bogatei şi aproape inestimabile comori de la Bălceşti a mirat pe foarte mulţi, iar autorităţile nu ştiu dacă au făcut cercetări în acest sens. Dar să stăm liniştiţi, căci acest fond arhivistic, proprietate a statului şi poporului român se află într-un apartament din Bucureşti, a cărei adresă mi se pare impropriu a o face publică, dat fiind faptul că există extrem de multe persoane care o cunosc şi cunosc şi proprietarul acest apartament, un personaj pitoresc peisajului în care aceştia se învârt. Deci, întrebare de 100 de puncte: Arhivă într-un picior, ghici Bălcescule în ce apartament din Bucureşti stă fondul arhivitic de patrimoniu naţional?

Bun şi ce-i cu toate acestea? Păi să revenim asupra celor menţionate şi să oferim câteva detalii pentru cei interesaţi. Înainte de a vorbi de perioada comunistă şi de relaţia cu omul care nu a fost niciodată mason (Nicolae Ceauşescu) a lui Nestorescu-Bălceşti, vom vorbi despre câteva aspecte de caracter masonic de după căderea regimului comunist.

Nestorescu-Bălceşti este iniţiat în Masoneria română (MLNR-ul întors din exil, cunoscut astăzi sub acronimul MLNUR) în anul 1994, unde primeşte gradete 1, 2 şi 3, iar apoi primeşte gradul 4 în Ritul Scoţian (unde a şi rămas un mason de nota patru). La scurt timp acesta pleacă şi se duce la MLNR (marea lojă făcută de masonii italieni de la Grande Oriente d’Italia - cei care s-au întâlnit cu Stănculescu).

Ca o paranteză, acesta nu a primit niciodată gradul 33 aşa cum susţine în Supremul Consiliu al lui Lăzărescu, pentru că acel document oficial făcut chiar de Nestorescu-Bălceşti şi semnat de Lăzărescu nu a fost contrasemnat de ceilalţi trei demnitari (pe acea diplomă de grad erau nevoie de patru semnături, pentru a fi valid, însă un demnitar nu a semnat-o pe considerente masonice, dat fiind faptul că nu întrunea nici anii şi nici abilităţile necesare).

Acesta primeşte grade în Ritul York, Ritul Scoţian şi Ritul Memphis-Misraim, ca fiind membru al MLNR, condus de Gheorghe Comănescu. Toate aceste titluri şi grade au fost pierdute în momentul în care a fost expulzat şi radiat din MLNR.

În timpul în care a stat la MLNR a făcut parte din tot felul de grupări şi grupuleţe mai puţin onorabile, dar nu acest lucru contează pe cât acela că faimoasa sa enciclopedie a masoneriei române, în serie de trei volume, a fost o lucrare comandată şi plătită din sânul organizaţiei pentru a ascunde adevăruri istorice ce nu conveneau liderilor de atunci, iar acesta a executat lucrarea.

Mai mult, au fost persoane care au apărut în acele cărţi plătind, logic, fără a primi în schimb chitanţe, o practică de evaziune fiscală des întâlnită dar, iarăşi, nu ne interesează acest subiect.
Se reîntoarce cu coada între picioare la MLNUR unde este primit cu reticenţă, dat fiind faptul că antecedentele nu-l recomandau nici în Somalia. Se împrieteneşte cu Săvoiu şi încearcă să de-a o lovitură de palat pentru a subjuga politic şi financiar MLNUR-ul însă sunt expulzaţi şi de aici, ba mai mult, sunt trimişi în judecată, iar tribunalul decide oficial, pe cale legală, expulzarea lor din acea asociaţie.

O bună perioadă de timp a figurat în Supremul consiliu fondat de Lucian Cornescu-Ring de unde a fost dat afară după dispute şi pleacă împreună cu Săvoiu fondând o nouă masonerie numită MLNR 1880, după cum spuneam şi într-un alt material, un amestec al acronimului Marii Loji Naţionale din România cu anul de fondare a Marii Loji Naţionale Unite din România.
Împreună cu Săvoiu realizează ceea ce am semnalat deja (vezi Schapira, atacul împotriva lui Cornescu, întâlnirea cu Licio Gelli, Joseph Castelli), spunându-şi în final Suveran Mare Comandor, neavând gradul 33 şi nefiind ales pe cale democratică de persoane care au primit acest grad.

Nestorescu este un apropiat al lui Voican Voiculescu (care în anul în care Gino Sandri, Marele Secretar al Prioratului Sionului a venit la Bucureşti, a participat la reuniunea cu acesta), cu care-şi petrece uneori vacanţele în staţiunile balneare. Gino Sandri este catalogat „a fraud” de englezi şi nu numai.

Bun şi acum să revenim puţin la Ceauşescu care, în dorinţa lui de megalomanie a ordonat să se înfiinţeze (atenţie, era în perioada comunistă!!!) un muzeu al masoneriei române. Nestorescu a primit această însărcinare. Scopul acelui muzeu era acela ca Ceauşescu să primească acolo pe unii şefi de stat care veneau în România, unii fiind masoni cu acte în regulă. Să nu uităm că Nestorescu a făcut cel puţin trei vizite în Italia în perioada comunistă!!! Cine pleca în acele vremuri în misiuni peste hotare?!

Piesă cu piesă acest puzzle capătă contur, iar o parte a adevărului istoric din ceea ce numesc unii masoneria românească iese la suprafaţă. Mai sunt multe de spus şi şi mai multe de descoperit. Acrul adevăr poate face amară şi o cană plină cu zahăr.

Vorbesc unii oameni de elită? Am să dau un exemplu. Nestorescu are şi un centru de cercetare masonică etc., iar în urmă cu câţiva ani de zile a încercat să intre în cea mai importantă asociaţie internaţională de acest fel din lume, prin intermediul lui Viorel Dănacu… Ah, da, am uitat să menţionez că şi pe Dănacu-l vizita la sediul de pe Gramont… Şi că spuneam de elită, ghici ce? Centrul lui cu care lucrează inclusiv cu academia română, nu a fost primit pentru că nu îndeplinea condiţiile. Cred şi eu, căci dacă stăm să ne gândim că acolo sunt membri precum: Muzeul Marii Loji Naţionale Franceze, Muzeul Marelui Orient al Franţei, Biblioteca Masonică din Pennsylvannia (una din cele mai importante din lume) şi altele…


marți, 15 februarie 2011

Constantin Bartolomeu Săvoiu şi posibila subminare a statalităţii României în plan politic şi financiar

Constantin Bartolomeu Săvoiu şi posibila subminare a statalităţii României în plan politic şi financiar

În prima parte a acestui capitol am evidenţiat o serie de chestiuni mai mult sau mai puţin publice cu privire la activitatea „civilă” a generalului-mason „Costică” Săvoiu şi am pus acest prenume pentru că mai târziu vom observa o relaţie a acestuia cu un alt „Costică”, tot general, dar unul mult mai special…

Tot în prima parte a acestui capitol am subliniat un cuvânt anume (olteni), urmând a dezvolta acest subiect în partea a doua, adică aceasta. De asemenea, am promis să evidenţiez legăturile cu militari şi cu Ordinul de Malta, dar şi să fac câteva menţiuni despre Conferinţa de la Malta şi de ce este aceasta importantă pentru România în contextul de atunci, de acum şi în viitor.

Am putea spune că Masoneria conspiră împotriva lumii şi, implicit a României, dar dacă există structuri mai puţin văzute care acţionează în acest sens, iar masoneria este doar un „paravan la şmecherie”, aşa cum spunea răposatul Iorgovan într-un interviu anti-masonerie acordat cu puţin timp înaintea morţii sale… cel puţin ciudate şi subite pentru mine.

Nu vreau să se înţeleagă că arunc vina pe cei ale căror nume vor apărea în acest material, dar consider că este esenţial să cunoaştem nişte aspecte relaţionate cu nişte nume, relaţionate cu nişte organizaţii şi „întâmplări” care au avut, au şi vor avea loc sub ochii noştri sau în spatele zidurilor înalte ale diverselor instituţii şi organizaţii naţionale şi internaţionale. Concluzia va aparţine doar celor interesaţi în a căuta mai departe. Prin urmare, nu fac altceva decât să deschid ochii celor care vor să vadă anumite chestiuni care, puse cap la cap, compun un puzzle foarte interesant.

Aţi observat că în materialul precedent am pus accentul pe companiile puternice din Franţa, unele pentru care a lucrat (şi pe alocuri mai lucrează) generalul-mason Săvoiu. Ştiu că poate părea ciudat, dar cine a devenit puterea agricolă a Europei şi, prin urmare producătorul şi exportatorul principal de alimente? Răspunsul este unul singur: Franţa, o ţară care a sprijinit România în a obţine comisariatul pentru agricultură al Uniunii Europene. De ce? Fiecare poate să răspundă la această întrebare după puteri.

Bun şi ce legătură are acest lucru cu România? Unii ar spune Codex Alimentarius si plante modificate genetic (OMG), alţii ar vorbi de teoria conspiraţiei mondiale şi de… Comitetul celor 33 (?!). dar eu nu am să vorbesc despre aceste lucruri, ci doar am să subliniez faptul că în ultimele luni de zile, într-un mod vizibil, România se confruntă cu legile şi directivele cu privire la produsele modificate genetic, ca şi când ar fi un mare laborator de experimente umane.

De asemenea, am făcut referire la o organizaţie cel puţin ciudată, mai ales prin oamenii pe care-i strânge în jurul său… Şi aici voi aduce în discuţie o organizaţie mult mai interesantă şi mai puternică care, de-a lungul istoriei de sute şi sute de ani a manipulat şi condus anumite aspecte ale vieţii cel puţin în Europa. Este vorba despre ordinul de Malta. Dar cu o menţiune: nu Ordinul aflat sub dominaţia directă a Vaticanului, ci o facţiune care, pentru mine cel putin, este mult mai stranie şi mai ciudată.
Cu ceva timp în urmă, în România a fost un scandal (http://observator.a1.ro/eveniment/Scandal-printre-cavaleri_19033.html), în care membrii „maltesi” din Italia-i acuzau pe cei din România că fac lucruri contrare ordinului, dar nimeni nu a vorbit despre faptul că mai există o facţiune de „maltesi”. Poza alaturata vorbeşte de la sine (observaţi simbolul de la gât). Da, Săvoiu este şi el în această organizaţie şi deţine titlul de „Comandante della 1º Centuria” din Europa.

Această organizaţie a împărţit Europa în mai multe regiuni, după cum urmează: Europa de Nord (în care intră ţările baltice, din peninsula scandinavă şi Danemarca), Europa centrală (în care intră Germania, poloniu, Ungaria, Austria, Slovenia, Slovacia şi ceia), Europa de Vest (Elveţia, Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia, Irlanda şi Regatul Unit), Europa de Sud (în care intră teritoriul european al Turciei, Andora, Spania, Portugalia, Italia, ţările din Balcani, Malta şi San Marino), iar acum vine partea cea mai interesantă. Europa de Est, în care este localizat, TEORETIC, Săvoiu, cu titlul şi gradul respectiv, care are în componenţă: RUSIA, România şi ţările din fostul bloc sovietic.

Dar să vezi surpriză: Centuria lui Săvoiu este Centuria „Centro Europa”… Şi ne-am întreba de ce? Deoarece centuriile nu depind de statele suverane ca teritoriu, ci ele sunt supuse puterilor şi deciziilor directe ale Ordinului, aşadar nu există supunere teritorială, ci supunere în faţa şefilor acestui ordin. Aşadar, teoretic, Săvoiu ar trebui să aibă în subordine o serie de 100-160 de persoane în toate aceste ţări.

Această organizaţie a împărţit la rândul său România în mai multe părţi: Centurii de la 11, până la 16, cu diferite denumiri cum ar fi Ştefan cel Mare, Decebal Traian, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza (domnul român care nu a fost niciodată Francmason aşa cum susţin unii, ba mai mult, a fost cel care a ordonat arderea templelor masonice din Bucureşti), Carol I al României şi Ferdinand I al Românei.

Această organizaţie despre a cărei existenţă nu ştiu dacă se vorbeşte în România (a nu se confunda cu adevăratul Ordin de Malta) are şi doi reprezentanţi oficiali: Domenico Guzzonato (pentru Europa de Est) şi ca ambasador în România pe Nerino Torboli Barone care, din câte ştiu ar locui la Iaşi şi este căsătorit cu o tânără româncă absolventă a Universităţii de Arte din Iaşi şi care a lucrat la Filarmonica Moldova Iaşi.

De ce spuneam că această organizaţie este ciudată în comparaţie cu adevăratul Ordinul de Malta, care ştim că se supune Vaticanului, adică Papei, pentru că în mod paradoxal pare că această structură este relaţionată cu Bartolomeu I al Constantinopolului, după cum se poate observa în fotografia alaturata (este vorba despre o vizită „oficială” a acestei organizaţii la Bartolomeu I, pe 1 mai 2010). Ceea ce este, de asemenea, cel putin ciudat. Oare astfel să se fi obţinut şi titlul de arhonte?!

Să ne reîntoarcem la povestea cu masoneria şi armata, aşa cum menţionam în prima parte (nu uitaţi ce declara fostul ministru al apărării, Victor Atanasie Stanculescu, de cum au venit la el masonii italieni pentru „a implanta masoneria în România”, că o să fie mai bine…). Dar înainte de aceasta, trebuie să ne aducem aminte de un caz care niciodată nu a mai fost pus pe tapet. Se petrecea cu mulţi ani în urmă, pe când armata României era condusă de domnul general Mircea Chelaru.

Acum 11 ani de zile, şeful armatei României demisiona subit! O parte a presei de la acea vreme il cita pe generalul român care făcea dezvăluiri şoc. Am să reproduc aici o parte a acestor declaraţii, fără a face prea multe comentarii.

„Exista voci si atitudini atit in mediul public, dar mai ales in mediul confidential, rauvoitoare la adresa statului roman, suficiente semnale prin care se devalizeaza autoritatea si legitimitatea statului roman in diferitele sale reprezentari, ca autoritate in zona unor teritorii, de incalcare a legilor. Uitati-va ce se intimpla cu modul de interpretare a transferului proprietatii padurilor (oare la cine se referea şeful armatei române?!), cum se pune problema invatamintului, a autonomizarilor sau a guvernarilor locale (despre care minorităţi o fi vorba?!), indiferent ca este vorba de Dobrogea sau de sudul Craiovei, al Olteniei (vă aduceţi aminte că am tot subliniat Oltenia şi oltenii!), unde am auzit ca trebuie neaparat facuta o enclava. Aceste elemente intretin o stare de animozitate, de neincredere. Si acestor stari, care pot fi provocate atit din interior, cit si din exterior, Armata Romana, prin modul de organizare si de conducere, este in masura sa le asigure o replica corespunzatoare. Doriti nume, titluri, dar sa raminem in sfera conceptului. Cel mai bine ar fi sa vorbeasca colegii nostri de la SRI sau MI. Pentru ca gruparile de tip mafiot, care genereaza crima organizata, sint interesate sa aiba un stat slab, pentru a putea opera, sa difuzeze zvonuri sau sa decapaciteze legitimitatea actiunilor unui stat, sa genereze turbulente. Este evident ca aceste lucruri apartin SRI si MI dar, in conditiile de escaladare, prin lege, armata este obligata ca, in caz de necesitate sau de asediu, sa-si asume unele raspunderi majore (…). In caz de escaladare a situatiei, armata trebuie sa fie capabila sa raspunda. Informatia in ceea ce priveste aceste actiuni periculoase a circulat la toate nivelele, dar exista structuri abilitate si insistam sa se ia masuri eficiente (….). Uitati-va la unele declaratii anterioare, potrivit carora unii s-au saturat de Romania (…). Ele s-au adunat in timp si au aceeasi tonalitate si registru”. Şi dezvăluirile oficiale ale şefului armatei române au continuat cu acelaşi simţ de răspundere. Brusc, peste noapte vine şi demisia acestuia. Autorităţile informau opinia publică la acea vreme despre faptul că generalul a demisionat din considerente personale şi din proprie iniţiativă: „Stimate Domnule Presedinte, Tinind cont ca unele aprecieri facute de mine, in calitate de sef al Statului Major al Armatei Romane, au generat, prin interpretare si rea vointa, suspiciunea grava a nerecunoasterii controlului civil asupra institutiei militare, consecvent principiilor Statului de Drept in care cred cu toata fiinta mea, loial pina la sacrificiu Institutiei Militare si valorilor sale de Demnitate si Onoare, inteleg sa-mi ofer demisia din functia actuala, de care va rog sa luati act, pentru a nu prejudicia sub nici o forma statutul Armatei Romane”.

Chelaru a început să deranjeze, chiar dacă ilustra un spirit naţional deloc acceptat într-o Românie slabă şi dominată de interese financiare şi nu de spiritul şi cultura tradiţiilor latin-ortodoxe care caracterizează acest popor, încă dinainte de a fi şeful armatei Române, atunci când a făcut direct reproşuri armatei ruseşti din statul nerecunoscut Transnistria.

Nu voi intra deloc în prevederile reuniunii de la Malta pentru că documentul a fost publicat de nenumărate ori, dar puţini au avut curiozitatea să-l citească şi să-l analizeze. Este valabil şi pentru harta publicată în acele vremuri în Statele Unite ale Americii în diferite publicaţii.

Bun, şi pentru a încheia acest capitol, aşa cum spuneam, trebuie să evidenţiem, fără a comenta, şi scandalul izbucnit în ultimii doi ani de zile, scandal în care generalul-mason Săvoiu a făcut subiect mai multor afirmaţii cel puţin neplăcute. Voi fi foarte scurt, iar cei ce sunt interesaţi în a afla mai mult, o pot face printr-o muncă de cercetare personală.

Mă refer la scandalul cu Asociaţia condusă de Săvoiu (AORR) şi FMR care, făcând o paranteză interesantă, în Franţa înseamnă altceva. Şi acolo există o organizaţie numită FMR, numai că acolo este constituită din francmasonii regulari, cei care se luptă astăzi cu „Marele Maestru” pus la zid pentru că a făcut politică şi a scris preşedintelui Franţei.

Nu mai ştiu care este relaţia prezentă, se pare că nu mai sunt sentimente de cordialitate, dar Săvoiu a fost un foarte bun prieten al lui Degeratu (numit de prieteni Costică). Comentarii nu fac! Citiţi cele de mai sus şi constatati singuri la ce mă refer.


duminică, 30 ianuarie 2011

Schapira-l atacă pe Cornescu-Ring şi repudiază masoneria regulară de la MLNR

Dovada incontestabilă: Schapira repudiază Masoneria regulară şi-l atacă pe Cornescu-Ring, asta după ce-l elogia. (vezi video - Schapira-Cornescu). Ce se va întâmpla cu Marea Lojă Naţională din România şi cu Supremul Consiliu condus de Costel Iancu?




Cine este cu adevărat Constantin Bartolomeu Săvoiu?

Continuând seria dezvăluirilor, am ajuns în punctul în care m-am întrebat cine este cu adevărat, Constantin Bartolomeu F. Săvoiu? De unde vine şi, mai ales care este trecutul său (înainte de 1989) şi, mai ales, rolul său de după revoluţia din România în destabilizarea integrităţii economice şi teritoriale a României.

Am stat de vorbă cu o serie de prieteni ai mei de la Ottawa şi din Marsilia, Istanbul şi Roma, pentru a afla ce ştiu ei despre Săvoiu care încearcă să facă, după cum el spune, o Masonerie Naţională (o prostie în care amestecă Biserica de la Constantinopol, în detrimentul celei din România, care este autonomă, autocefală şi suverană).

Dar să vorbim mai întâi despre Săvoiu (născut la 18 februarie 1945 în Bucureşti) în primii ani. Săvoiu afirmă că este descendentul unei familii de boieri olteni (subliniez acest lucru pentru că este important mai târziu) – nu am să intru în viaţa lui personală, ci doar am să afirm că este căsătorit şi are trei băieţi – dar am să vorbesc despre studiile sale din România.

A absolvit Facultatea de Comerţ Exterior din Bucureşti, în anul 1967, iar în 1968 devenea specialist în comerţul internaţional. Cine făcea oare acele studii şi unde erau racolaţi de securitate mai târziu??? Ceea ce devine şi mai interesant este că acelaşi Săvoiu intră la „Şcoala de Ofiţeri în Rezervă, intendenţă-logistică”, o instituţie despre care nu am auzit niciodată, iar dacă aceasta a existat, atunci poate fi legată perfect cu cele spuse mai sus. Dar nu este tot! Săvoiu devine absolvent şi al Institutului Naţional de Formare a Cadrelor Superioare Comerciale (1972-1973) din Paris… Ciudat este faptul că se ştie că Săvoiu nu a părăsit România decât cu foarte puţin timp înainte de revoluţie, prin urmare şederea sa la Paris rămâne un mister sau o… misiune?

În anii ’70 devine absolvent al Universităţii din Paris… Dar să revenim puţin înapoi cu câţiva ani. Trebuie să menţionez şi să subliniez faptul că „patriotul în regimul comunist” Săvoiu a lucrat în cea mai „nesemnificativă” instituţie pentru D.I.E., adică Ministerul Comerţului Exterior al României. Acum înţelegem şi cum a ajuns în Franţa în acea vreme.

Interesant este şi că la scurt timp devine consilier comercial al unei companii numite Olivetti, din Franţa, apoi director de vânzări la o altă companie: Carpigianni. Cu timpul ajunge inspector de vânzări al Certified Labo Ltd din Franţa, iar apoi a lucrat tot în această zonă, în Franţa, până în 2002, la o companie.

Ceea ce este şi mai interesant (menţionez faptul că Săvoiu cunoaşte limbile franceză, engleză, portugheză, italiană, rusă şi arabă – interesant nu?) este faptul că Săvoiu lucrează încă din 2006 şi până în prezent pentru un „grup industrial”, reprezentându-i interesele în Orientul Mijlociu şi Africa. Ar fi interesant de aflat de misterioasele afaceri cu ţările arabe, cum ar fi Libia sau Tunisia, unde ştim ce fel de dictaturi există.

Dar să trecem puţin într-o zonă care ne interesează şi deranjează pe toţi: armata! Ştim cu toţii că gradul de general este conferit de Preşedintele României, iar că Săvoiu este General de Brigadă în rezervă. Bun, dar când a obţinut Săvoiu celelalte grade şi în armata cărei ţări? Sau poate au fost primite în timpul misiunilor externe din vremea regimului comunist? Nu ştim, iar întrebarea rămâne în picioare!

Săvoiu este membru şi în Uniunea Pan-europeană… El a fost şi trezorier în perioada 1993-2004. Da, aceeaşi misterioasă uniune despre care lumea refuză să vorbească. Dar ce este şi, mai ales cine o conduce? Săvoiu spune despre sine că este un patriot care luptă pentru România. Da, luptă pentru România în defavoarea României şi în favoarea grupurilor iredentiste. De ce? Pai să vedem cine se află în conducerea acestei organizaţii: Alteţa Sa Imperială Arhiducele Otto von Habsburg (Preşedinte de Onoare şi Capul Imperial al Dinastiei de Habsburg, mai pe scurt moştenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar, adică viitorul împărat, dacă vreodată va reapărea imperiul) – membru al familiei Habsburg care a condus Imperiul Austro-Ungar, imperiu ce a subjugat cândva Banatul, Bucovina şi Ardealul; în aceeaşi organizaţie se află şi groful maghiar Stefan Bethlen (membru al faimoasei familii de maghiari Bethlen din acelaşi imperiu menţionat mai sus) etc.

În declaraţia de principii a acestei organizaţii se menţionează foarte clar că este o structură supra-naţională, bazată pe ideile fondatorului său: Richard Coudenhove-Kalergi, un conte federalist european, fiul ambasadorului Imperiului Austro-Ungar în Japonia, la Tokio. Este acelaşi om care a propus primul proiect de confederalizare a Europei, o Europă în care o ţară ca România ar fi încetat să mai existe prin valori şi suflet.

Organizaţii la care este membru „patriotul” Săvoiu nu vorbeşte despre un ideal naţionalist, aşa cum se înţelege în mod normal, ci despre un NAŢIONALISM EUROPEAN, prin urmare acest „general” „român” serveşte cui?

Săvoiu este în 1999 Vicepreşedinte-Fondator al Uniunii Pan-europene din România. Această grupare susţine şi ideile prezentate de grupul iredentist şi separatist din „secuime”, adică dreptul lor de a se autodetermina… Mai avem vreo îndoială despre intenţiile grupării „masonice” conduse de acest om, lângă care alăturăm nume precum informatorul Schapira şi mafiotul Gelli? Şi, ca să fie pusă cireaşa pe tort, aceeaşi organizaţie spune foarte clar că toate ţările trebuie să fie apropiate ale Turciei (stat musulman şi nu creştin) şi… RUSIEI!!!

În 1992 a devenit membru al unei asociaţii de schimb între Franţa şi Tunisia (aflată până de curând sub dictatura unui despot). Să nu uităm că printre „talentele sale” se numără şi limba arabă.

Se ştie foarte bine şi faptul că în perioada 1994-2005 a lucrat (în Franţa) pentru ziarul „Adevărul”, al cărui patron era cunoscutul… De asemenea, „masonul naţionalist” Săvoiu a fost şi un sindicalist convins. În perioada 1989-1992 a condus, în calitate de preşedinte, Confederaţia Internaţională a Cadrelor (Paris, Franţa).

Numeroasele distincţii primite au ridicat şi ridică încă foarte multe semne de întrebare. Un exemplu stupefiant este faptul că este deţinătorul „Crucii Sfântului Andrei” (conferită de Patriarhul Constantinopolului – Bartolomeu I), dar şi faptul că de la Ion Iliescu (cel despre care vorbeam în materialul cu Schapira) a primit Ordinul Naţional al Meritului Cultural în grad de Ofiţer.

Dar în permanenţă trebuie să-l legăm pe Săvoiu de structurile pe care le-a penetrat şi de scandalurile cu armata care ies în evidenţă mereu. Cum a ajuns General şi mai ales în baza cărei activităţi? De ce o persoană ca el poate lua o pensie de General când sunt oameni ai armatei (generali) care mor de foame? În baza cărei activităţi? Ştim faptul că Săvoiu este membru nu în Cercul Militar din România, ci în cel din Franţa. Ştim şi faptul că este preşedinte al Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România, încă din 2008, iar asupra subiect ne vom apleca foarte mult în următorul material.

În următorul material vom vedea care este relaţia şi care sunt conexiunile cu armata română (scandalurile şi strategiile) şi interesele forţelor externe României, care este relaţia cu Ordinul de Malta (dar şi cu reuniunea de la Malta de acum mult timp, în care Oltenia avea rolul său) şi, mai ales, care este relaţia lui cu Biserica de la Constantinopol, în calitate de instituţie etc.


duminică, 23 ianuarie 2011

Lucian Cornescu Ring şi Victor Atanasie Stănculescu la Jilava

Pentru a închide paranteza deschisă cu ceva timp în urmă, şi pentru a urma cursul materialelor prezentate, voi face câteva referiri şi completări la ultimul material. În materialul anterior am vorbit despre modul în care onstantin Bartolomeu Săvoiu a şantajat pe fostul general Stănculescu, propunându-i semnarea unui document pentru a arăta apartenenţa sa la Masonerie, în schimbul ajutorului pentru a păsări arestul din puşcărie.

Spuneam în acel material că şi Lucian Cornescu Ring a efectuat vizite la Stănculescu la Jilava. Ultima vizită a avut loc pe (sau în jurul datei de) 1 decembrie 2010 (nu ştiu dacă a mai fost în vizită după această dată). Dovada acestui lucru stă în materialul audio-video de mai jos.







Trebuie totuşi să menţionăm şi relaţia, negată acum de Săvoiu, dintre Lucian Cornescu Ring şi Constantin Barolomeu Săvoiu. Cu ceva timp în urmă circula faimoasa listă a masonilor din Supremul Consiliu al lui Cornescu Ring, acolo unde se regăseau nume precum: Horia Nestorescu-Bălceşti, Răzvan Theodorescu (care este acum de partea lui Săvoiu) etc.



Săvoiu se autoproclamase Mare Maestru al unei mari loji numite MLNUR, iar Cornescu se atuoproclamase Suveran Mare Comandor al unei entităţi masonice superioare numite SCR, chiar dacă aceştia fuseseră expulzaţi din acest două entităţi.

Astăzi, cei doi se atacă reciproc, fiecare invocând ce le convine mai mult. Dar să revenim puţin la faimoasa listă. Cine este astăzi pe această listă? Voi menţiona doar câteva nume sonore: Radu Vasile (este vorba despre fostul premier al României), Victor Babiuc (fost ministru al apărării), Eliade Ştefănescu, Mircea Manolescu, Florin Enăceanu etc.

duminică, 16 ianuarie 2011

Constantin Bartolomeu Săvoiu îl şantajează pe Victor Atanasie Stănculescu?

Înainte de a trece mai departe la modul în care aceşti conspiratori împotriva securităţii şi avuţiei naţionale au penetrat Armata României încercând să destabilizeze statul naţional unitar şi indivizibil; Da: structurile au fost penetrate, trebuie să menţionez ceva. Am aflat recent de un articol apărut în presă şi care mi-a atras brusc atenţia. Pe site-ul www.exploziv-news.ro a apărut un material în care se atrage atenţia Ministrului Apărării Naţionale asupra modului în care este tratat fostul general Victor Atanasie Stănculescu şi ce tip de vizite primeşte el de la Masoni!

Citez: "(...) mai multi angajati ai penitenciarului, dar si detinuti de acolo, ne-au semnalat un fapt pe cat de grav, pe atat de socant: sfidand OMJ 2714/C, sfidand legea Romaniei, sfidand orice, Victor Atanasie STANCULESCU este vizitat, la orice ora din zi si din noapte, in ciuda tuturor regulamentelor, de catre un oarecare Lucian Cornescu RING. Sub umbrela unei false legitimatii de “presa” (Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania, un “for” nestiut de nimeni si care nu reprezinta pe nimeni, ba nici statut juridic nu are!), RING, in complicitate cu comisarul-sef Catalin STROE – directorul penitenciarului JILAVA – intra in celula lui Stanculescu ca la el acasa. Si nu ORICUM: portile penitenciarului se deschid larg, iar Cornescu-Ring patrunde in puscarie cu tot cu autoturismul din dotare, un luxos Mercedes. Lucru pe care nici macar ofiterii care lucreaza acolo nu au voie sa il faca, ei parcandu-si intotdeauna autoturismele IN AFARA zidurilor penitenciarului. Despre cine este si ce invarte derbedeul RING".

Trebuie menţionat şi faptul că acelaşi Lucian Cornescu-Ring a fost radiat de la Marea Lojă a Franţei (din Loja România Unită) undeva în perioada 1970-1975. În România a încercat în repetate rânduri să intre în Marea Lojă Naţională din România (condusă la acea vreme de Marele Maestru Chirovici) dar nu i se permite. Probabil din multele motive care au dus la expulzarea lui din masoneria franceză.


Bun, dar ceea ce nu ştiu domnii ziarişti care au scris articolul este că Ring nu este singurul Mason care-l vizitează pe Stănculescu. Au mai fost şi alţii, vezi Constantin Bartolomeu Săvoiu şi Horia Nestorescu-Bălceşti.

Ce căuta Săvoiu la Stănculescu? Este foarte simplu: Săvoiu-i propune lui Stănculescu să semneze un document cum că Stănculescu ar fi mason, în schimb promiţându-i că-l ajută să iasă din închisoare. Oare nu te oripilezi când auzi aşa ceva? Oare ce fel de securitate există în penitenciarele României şi ce caracter... ar acest Săvoiu? Bun, dar acest subiect va fi tratat, poate, altădată. Oricum trebuie să menţionez faptul că se spune că masonii nu acceptă oameni cu probleme în justiţie, indiferent dacă a fost o sentinţă greşită sau corectă. Având în vedere că Stănculescu execută deja pedeapsa, nu are cum să fie iniţiat Mason. Aşadar nu doar că Săvoiu îl păcăleşte şi şantajează pe Stănculescu, ci se întâmplă şi lucruri ciudate în acel penitenciar. Oricum Stănculescu făcut mason încă stă în puşcărie, iar Săvoiu se foloseşte de acest lucru pentru că-i convine.

Acum să ne concentrăm puţin atenţia asupra unor declaraţii şocante ale fostului general, care au fost înregistrate în închisoare chiar de Horia Nestorescu-Bălceşti. Influenţă? Crimă organizată? Uf, stai să auzi ce spune Stănculescu în înregistrarea de mai jos. Înregistrarea întreagă o puteţi vedea şi asculta pe Ziarişti Online.





sâmbătă, 15 ianuarie 2011

Antonie Iorgovan: Masoneria este un paravan la şmecherie

Marcel Schapira şi Constantin Bartolomeu Săvoiu neagă regularitatea Marii Loji Naţionale din România

După 1989, Marcel Schapira este dat afară de la Marea Loja a Franţei şi de Supremul Consiliu al Franţei. Pleacă apoi la GLNF (în Loja rusească Astrea / Astree)  împreună cu alţi Fraţi Români în ideea regularizării Marii Loji şi a Supremului Consiliu pentru România în exil (Nu a făcut parte niciodată din niciun Suprem Consiliu de RSAA înafara a celui Roman in exil!!! Henry Baranger – Suveran Mare Comandor al Supreme Conseil pour la France a recunoscut SCR în exil dar nu a luat niciodată pe Schapira în supremul consiliu condus de el).

După multe investigaţii se contactează mai mulţi Fraţi veterani iniţiaţi în perioada interbelică care mai erau în viaţă, vor fi ridicaţi în grade până la 33 si cooptaţi în Supremul Consiliu pentru România din exil.

După 1990, in 1991, Masonii romani din exil decid reintoarcerea masoneriei in tara. La acea vreme era Mare Maestru Alexandru (Alecu) Paleologu, iar Suveran Mare Comandor era Marcel Schapira, care se autonumise Suveran Mare Comandor la moartea lui Fred Cherchez într-un simulacru de alegeri.

În 1993 se stabileşte repatrierea din exil atât a Marii Loji Naţionale din România fondată în 1880 cât şi a Supremului Consiliu Român fondat în 1881. Astfel după semnarea unui Proces Verbal Protocolar de către reprezentanţii ambelor entităţi , din exil pe de o parte şi de cei aleşi a fi reprezentanţii pe teritoriul naţional pe de altă parte (condiţia a fost ca atât noul Mare Maestru, cât şi Suveranul Mare Comandor şi întreaga conducere trebuie sa fie persoane rezidente pe teritoriu şi nu la Paris).

Schapira-i transferă puterile lui Dan Amadeu Lăzărescu, ridicat la gradul 33 şi care la acea vreme era Locotenent Mare Comandor, Marele Cancelar pastrator al Sigiilor şi Patentelor, Dr. Alexandru Chiriceanu, se repatriază oficial în România  iar Alexandru Paleologu renunţa la funcţie în favoarea lui Vladimir Boantă.

Pe 7 mai 1993, o delegaţie oficială a SCR din exil condusă de Marcel Schapira procedează  la Instalarea Oficială pe teritoriul Naţional a Supremului Consiliu de RSAA compus din Fraţii veterani cooptaţi:


Suveran Mare Comandor a fost instalat Dan Amadeo Lăzărescu
Secretar General a fost instalat Vladimir Boantă
Mare Cancelar a fost instalat Alexandru Chiriceanu


Din acest moment Marcel Schapira este membru doar în GLNF şi Suveran Mare Comandor de Onoare al SCR neavând nici un fel de funcţii reprezentative.

În paralel, italienii de la Marele Orient al Italiei, care din 1805 până astăzi nu au fost niciodată recunoscuţi ca regulari de Marea Loja Unita a Angliei, vin şi discută cu ministrul apărării de la acea vreme, (fostul) general Victor Atanasie Stănculescu, explicând de ce trebuie instalată Masoneria în România. Stănculescu spune OK.

În 1993 anul în care se reîntoarce exilul masonic, italienii de la Marele Orient al Italiei, Marea Lojă NATO (Mare Maestru era un contra amiral: Robert Woodword) şi Americanii se reunesc la Cercul Militar (Casa Armatei) şi dau de la 1 la 32 pentru Ritul Scoţian Antic si Acceptat unui număr de aproximativ 200 de persoane luate de pe strada (mai mult sau mai puţin). Mare Maestru era Nicu Filip, un personaj ciudat şi controversat care niciodată până la moarte nu a putut face dovada faptului ca a fost iniţiat mason vreodată...

Cu toate acestea, exista deja un Mare Maestru cu puteri depline şi un Suveran Mare Comandor. Practic masoneria iregulară (se poate verifica pe site-ul UGLE că Marele Orient al Italiei - GOI - nu are recunoaştere, ci Marea Loja Regulară a Italiei are, fiind unica Mare Lojă regulară din Italia) din Italia face o altă Mare Lojă şi ajută fondarea unui alt Suprem Consiliu.

Schapira practic nu mai avea nicio putere, el având doar o atribuţiune onorifică, toate puterile fiind în mâinile lui Dan Amadeu Lăzărescu. În frunte cu Suveranul Mare Comandor din Statele Unite, suveranii mari comandori din Europa-l recunoşteau în mai 1995 la Lausanne, la Conferinţa Europeană a Suveranilor Mari Comandori ca unic Suveran Mare Comandor în România pe Dan Lăzărescu şi nu pe Schapira sau Iancu, care apare pentru prima oara  la un astfel de Congres la Lausanne însoţit de Adrian Dohotaru.

Trebuie menţionat faptul că Supremul Consiliu condus de Costel Iancu fusese instalat la Washington în toamna 1993, ceea ce în cutumele masonice nu a însemnat o validitate teritorială, el trebuind să fie instalat pe teritoriul naţional şi nu pe un teritoriu străin.

La Conferinţa Suveranilor Mari Comandori din Europa, de la Lausanne, Elveţia, unde Schapira a vrut sa conducea delegaţia Supremului Consiliu pentru România, dar Lăzărescu a afirmat ca nu are niciun drept. Schapira a stat la Montreux în timp ce delegaţia română a fost la Lausanne. Acela a fost momentul în care Schapira spune că-i retrage recunoaşterea lui Lăzărescu ca să revină el! Era război pe faţă!!!  Iarăşi trebuie menţionat că în timp ce masoneria română se stabiliza, el, Marcel Schapira încerca destabilizarea.

La Conferinţa Suveranilor Mari Comandori din Europa din Elveţia, în 1995, se stabileşte filiera directă a Suveranului Mare Comandor Lăzărescu, fiind recunoscut ca atare. În 1997 (28-31 mai), la Madrid, Conferinţa Mondialăm a Suveranilor Mari Comandori, Dan Lăzărescu conduce delegaţia Supremului Consiliu pentru România, fiind însoţit de Andre Szakvary. La acea reuniune a fost invitat şi Costel Iancu în calitate de reprezentatnt al Supremului Consiliu Român nr.2. S-a cerut ca Lăzărescu şi Iancu să ocupe alături locurile lângă drapelul României, moment în care Lăzărescu (nerespectând o norma elementara de bun simţ şi masonică) spune: "Nu împart deloc drapelul ţării mele cu un ţigan". Ca urmare a disgraţiei în care a căzut în acel moment, Lăzărescu trimite o scrisoare Conferinţei Mondiale a Supremelor Consilii şi-şi anunţa demisia, anunţând convocarea de alegeri în România.

Întorşi în ţară, Supremul Consiliu pentru România convoacă alegeri, iar Lăzărescu este invitat să participe, cum era şi normal. El refuză, spunând că se afla la Strabourg, în Franţa cu toate ca un Frate a constatat ca se afla in apartamentul din Bucureşti(ulterior acuză că nu a fost invitat la alegeri). Candidaţii pentru funcţia lui Lăzărescu au fost Dan Dobreanu şi Mihai Brediceanu (propus de Andre Szakvary), dar cel din urma-l propune pe Szakvary pentru funcţia supremă. În unanimitate de voturi, Andre Szakvary este ales Suveran Mare Comandor şi este instalat în funcţie sub jurământ la Palatul Elisabeta. Practic, SCR rămâne recunoscut ca descendent al filiaţiunii Constantin Moroiu, cu un Suveran Mare Comandor ales şi instalat pe teritoriul naţional, în persoana lui Szakvary, document semnat de toţi membrii Consiliului Suprem de gradul 33 al S.C.R.

În 1999, la reuniunea Suveranilor Mari Comandori de la Paris, ca urmare a raportului facut de Comisia de ancheta formata din Supremele Consilii ale Belgiei, Olandei si Elvetiei, Conferinta adoptă in unanimitate o decizie internaţionala semnată de de toti cei 18 Suverani Mari Comandori prezenţi, prin care se recunoaşte că Supremul Consiliu pentru România condus de Andre Szakvary 33, este continuatorul în linie directă şi neîntrerupta a Supremului Consiliu Constantin Moroiu, iar Szakvary este recunoscut ca Suveran Mare Comandor pentru România.

Brusc, Schapira, într-un acces de furie totală se duce şi îl considera pe Constantin (Costel) Iancu, succesorul său iar acesta care pentru aşi consolida poziţia accepta ridicolul situaţiei şi îl numeşte pe Marcel Schapira Suveran Mare Comandor de Onoare ad Vitam al Supremului Consiliu pe care îl conduce...

Şi acum vine partea interesantă. În 2003 Supremul Consiliu Iancu sărbătoreşte 10 ani de la fondare. Eveniment cu pompă la Palatul Parlamentului. Totul a fost imortalizat în fotografii, TVR-ul a filmat, iar în presa româneasca au apărut câteva articole. Numărul revistei masonice Scottish Rite din august 2003 de la Washington anunţa 10 ani de Suprem Consiliu Iancu în România. Evenimentul avusese loc pe 30 şi 31 mai 2003 în Sala Alexandru Ioan Cuza de la Parlamentul României. Chiar daca se spune că domnul Cuza a fost Mason, nu exista nicio dovadă în acest sens.


La eveniment au participat Suveranul Mare Comandor american Fred Kleinknecht, acelaşi care l-a renegat constant pe Schapira in anii 89-93 (împreuna cu cel din jurisdicţia de nord), Schapira, Nicu Filip (cel care a făcut Marea Loja a lui Danacu) şi alţii... Seara, delegaţiile au fost primite de... ION ILIESCU la Cotroceni, acolo unde Iliescu a vorbit despre rolul Masoneriei în dezvoltarea României. Da, Ion Ilisescu a spus asta în discurs!!!
 

Dupa discurs, Iliescu a acordat cele mai înalte distincţii ale României lui Fred Kleinknecht şi lui  Marcel Schapira, acelaşi Schapira care-l împroşca cu noroi pe Ilisescu cu puţin timp in urma (vezi declaraţiile din Adevarul ale lui Schapira referitoare la Iliescu). Şi, cum spuneam şi în prima parte, Schapira-i strânge mâna lui Iliescu şi îi mulţumeşte.Ca o paranteză la anul 2003 (30 mai), iată şi câteva paragrafe din discursul oficial, de la Cotroceni, al lui Ion Iliescu:

"Cu o decada în urmă, în mai 1993, aici la Cotroceni, am cunoscut delegaţia Supremului Consiliu al Jurisdicţiei de Sud condusă de Suveranul Mare Comandor C. Fred Kleinknecht.   Succesul acestui dedicat om de a restabili Francmasoneria Ritului Scoţian în România este o nouă mărturie a puterii si vitalităţii regenerate a naţiunii noastre. Ilustrează încrederea în abilitatea noastră de reconstrui tradiţiile care au contribuit la viaţa spirituală româneasca, conectându-ne la evoluţia democratică a Europei şi a lumii.

Suntem la curent cu rolul jucat la nivel mondial de Masonerie şi de contribuţiile sale la crearea Europei moderne în special la începutul revoluţiilor de la 1848. În mod particular, Masoneria a contribuit la stabilirea României moderne şi la unitatea statalităţii. Cu toate acestea, aceste fapte au fost ascunse în România pentru ultimii 50 de ani.

Astăzi, recunoaştem că multe stadii din istoria noastră pot fi relaţionate cu incredibilii Masoni români care au fost cu adevărat oameni de stat, intelectuali prodigioşi şi figuri iluminate. Prin viziunea lor, au trasat destinul naţiunii noastre şi idealul lor de a unifica statalitatea, ideal împărtăşit de toţi românii care a devenit realitate în 1918, tot prin iniţiativele şi contribuţia patriotică a Francmasonilor. 

În contextul globalizării de astăzi, viitorul unei naţiuni civilizate şi moderne nu poate sta în afara dialogului. Avem nevoie de cât mai multe punţi cu putinţa pentru a facilita schimbul cultural. Francmasoneria este parte a acestui proces. Este un vas de comunicare pentru toate forţele doritoare să lucreze în binele naţiunii Române, la dezvoltarea sa şi la deplina sa afirmare.
Ceremonia glorioasa din această seară este menită ca luare aminte a continuităţii Francmasoneriei române şi ca expresie de gratitudine faţă de toţi Masonii români care au desăvârşit-o. Vă rog să-mi acceptaţi sincerele felicitări şi dorinţe de bine pentru fiecare succes acum şi în viitor".

Ei bine da, este discursul aceluiaşi preşedinte Iliescu considerat de unii un anti-mason declarat... Bun, şi revenind la evenimentele de după 2003 şi la Marcel Schapira trebuie să spunem că acesta-l îmbrăţişează pe un personaj relativ cunoscut în România (mai mult din cauza scandalurilor), domnul Lucian Cornescu-Ring. Acesta este fiului unui bun prieten al lui Schapira. Ring îi cere lui Schapira diploma de gradul 33 şi să fie recunoscut Suveran Mare Comandor. Schapira declara la acea vreme că este "fiul” său având numai motive de laudă la adresa sa, după cum se vede şi în aceasta înregistrare.




Bun, deci Lucky devine "fiul" masonului Schapira şi... ce se întâmpla cu "recunoaşterea" lui Iancu? Cred ca este de discutat şi de analizat pentru cei care fac masonerie. Mai mult, relaţia dintre cei doi continuă, până când Ring îl dă în judecată pe Schapira... dacă nu mă înşel pentru calomnie... Procesul nu a avut final. 

Ceea ce a devenit interesant, şi astfel vom încheia capitolul Marcel Schapira, este că în noiembrie-decembrie 2010, acelaşi Marcel Schapira-l numeşte pe Lucian Cornescu-Ring un escroc şi un mincinos, un şantajist etc... Atenţie, aceste cuvinte aparţin lui Schapira, cuvinte enunţate în prezenţa lui Constantin Bartolomeu Săvoiu şi Horia Nestorescu-Bălceşti, într-un interviu filmat la Paris.



Acum că am văzut cele două episoade cu Marcel Schapira, vom continua cu...