DISPARIŢIA ARHIVEI MASONICE DE LA BĂLCEŞTI (bun de patrimoniu naţional). Horia Nestorescu-Bălceşti, omul „masonic” al lui Nicolae Ceauşescu

Se ştie că în urma oricărei perioade de criza lucrurile ce se întâmplă în acea perioadă pot părea incerte, nesigure etc. Tot în astfel de situaţii se pot produce şi pierderi culturale ale unei ţări, de o valoare aproape inestimabila. Dar poate că nu despre aceasta este vorba, ci despre întrebarea: unde se află arhiva masonică de la Bălceşti, un bun al patrimoniului naţional al României? Dar înainte să trecem puţin în registru anumite aspecte ce le las celor interesaţi a le analiza şi autorităţilor în a cerceta.

Pe 16 iulie 1938 se năştea la Bucureşti Horia Nestorescu-Bălceşti. Absolvent de drept în perioada comunistă, Nestorescu-Bălceşti a activat ca agent al ADAS-ului timp de aproape un an de zile, până în anul 1960. Dar totul a luat o turnură interesantă în momentul în care acesta a devenit directorul Muzeului Memorial Nicolae Bălcescu, din judeţul Vâlcea, în anul 1968. Funcţia şi-a menţinut-o până în 1974, iar mai apoi din 1975 până în 1979.

Ceea ce este şi mai interesant, este că după căderea regimului comunist acesta încă era muzeograf (din anul 1980), menţinându-şi postul până în 1990. Vom reveni mai târziu la acest aspect.

În anii 1977, 1985 şi 1987 acesta a călătorit în Italia (în perioada regimului comunist) unde (?) a cercetat viaţa lui Nicolae Bălcescu (?!).

Relaţia sa cu Francmasoneria începe după anii ’90, când intră în Masonerie, unde urcă în mod ciudat (spun ciudat pentru în Masoneria numită regulară există un timp de aşteptare pentru a primi şi învăţa aceste grade), imediat până la gradul 4, în decursul unui singur an, adică anul 1994.

Încă din 1998, acesta este angajat al Marii Loji Naţionale din România, de unde a şi ieşit la pensie în 2004. Ceea ce este interesant este că după alegerile din MLNR când a fost ales Chirovici Mare Maestru, Nestorescu-Bălceşti a fost dat afară şi acuzat, de unii membri, că şi-ar fi însuşit o parte din fondul arhivistic şi din fondurile financiare (la fel cum a fost ţi în cazul Marii Loji Naţionale Unite din România de unde, la fel, şi-a însuşit bani la plecare). Nu se mai punea vorba despre modul în care a realizat comerţ cu obiecte masonice fără a plăti dările către fisc, dar nu acesta este subiectul central. Periplul masonic este „atestat documentar” şi nu merită comentat, el înscriindu-se în seria traseismelor masonice, la fel de mult practicate ca şi în politică.

Pe 7 noiembrie 2005 acesta primea gradele într-un rit masonic numit Memphis-Misraim (gradele 4-30). Şi mai interesant este că traseismul a dus ca recent, acesta să treacă într-o altă barcă, sub oblăduirea unui personaj considerat de Francmasonerie ca fiind o persoană care acordă aceste grade pe bani grei, fără nici un fel de plată către fiscul francez sau italian (este de origine italiană, dar cetăţean francez), pe numele de Joseph Castelli.

Dispariţia bogatei şi aproape inestimabile comori de la Bălceşti a mirat pe foarte mulţi, iar autorităţile nu ştiu dacă au făcut cercetări în acest sens. Dar să stăm liniştiţi, căci acest fond arhivistic, proprietate a statului şi poporului român se află într-un apartament din Bucureşti, a cărei adresă mi se pare impropriu a o face publică, dat fiind faptul că există extrem de multe persoane care o cunosc şi cunosc şi proprietarul acest apartament, un personaj pitoresc peisajului în care aceştia se învârt. Deci, întrebare de 100 de puncte: Arhivă într-un picior, ghici Bălcescule în ce apartament din Bucureşti stă fondul arhivitic de patrimoniu naţional?

Bun şi ce-i cu toate acestea? Păi să revenim asupra celor menţionate şi să oferim câteva detalii pentru cei interesaţi. Înainte de a vorbi de perioada comunistă şi de relaţia cu omul care nu a fost niciodată mason (Nicolae Ceauşescu) a lui Nestorescu-Bălceşti, vom vorbi despre câteva aspecte de caracter masonic de după căderea regimului comunist.

Nestorescu-Bălceşti este iniţiat în Masoneria română (MLNR-ul întors din exil, cunoscut astăzi sub acronimul MLNUR) în anul 1994, unde primeşte gradete 1, 2 şi 3, iar apoi primeşte gradul 4 în Ritul Scoţian (unde a şi rămas un mason de nota patru). La scurt timp acesta pleacă şi se duce la MLNR (marea lojă făcută de masonii italieni de la Grande Oriente d’Italia - cei care s-au întâlnit cu Stănculescu).

Ca o paranteză, acesta nu a primit niciodată gradul 33 aşa cum susţine în Supremul Consiliu al lui Lăzărescu, pentru că acel document oficial făcut chiar de Nestorescu-Bălceşti şi semnat de Lăzărescu nu a fost contrasemnat de ceilalţi trei demnitari (pe acea diplomă de grad erau nevoie de patru semnături, pentru a fi valid, însă un demnitar nu a semnat-o pe considerente masonice, dat fiind faptul că nu întrunea nici anii şi nici abilităţile necesare).

Acesta primeşte grade în Ritul York, Ritul Scoţian şi Ritul Memphis-Misraim, ca fiind membru al MLNR, condus de Gheorghe Comănescu. Toate aceste titluri şi grade au fost pierdute în momentul în care a fost expulzat şi radiat din MLNR.

În timpul în care a stat la MLNR a făcut parte din tot felul de grupări şi grupuleţe mai puţin onorabile, dar nu acest lucru contează pe cât acela că faimoasa sa enciclopedie a masoneriei române, în serie de trei volume, a fost o lucrare comandată şi plătită din sânul organizaţiei pentru a ascunde adevăruri istorice ce nu conveneau liderilor de atunci, iar acesta a executat lucrarea.

Mai mult, au fost persoane care au apărut în acele cărţi plătind, logic, fără a primi în schimb chitanţe, o practică de evaziune fiscală des întâlnită dar, iarăşi, nu ne interesează acest subiect.

Se reîntoarce cu coada între picioare la MLNUR unde este primit cu reticenţă, dat fiind faptul că antecedentele nu-l recomandau nici în Somalia. Se împrieteneşte cu Săvoiu şi încearcă să de-a o lovitură de palat pentru a subjuga politic şi financiar MLNUR-ul însă sunt expulzaţi şi de aici, ba mai mult, sunt trimişi în judecată, iar tribunalul decide oficial, pe cale legală, expulzarea lor din acea asociaţie.

O bună perioadă de timp a figurat în Supremul consiliu fondat de Lucian Cornescu-Ring de unde a fost dat afară după dispute şi pleacă împreună cu Săvoiu fondând o nouă masonerie numită MLNR 1880, după cum spuneam şi într-un alt material, un amestec al acronimului Marii Loji Naţionale din România cu anul de fondare a Marii Loji Naţionale Unite din România.

Împreună cu Săvoiu realizează ceea ce am semnalat deja (vezi Schapira, atacul împotriva lui Cornescu, întâlnirea cu Licio Gelli, Joseph Castelli), spunându-şi în final Suveran Mare Comandor, neavând gradul 33 şi nefiind ales pe cale democratică de persoane care au primit acest grad.

Nestorescu este un apropiat al lui Voican Voiculescu (care în anul în care Gino Sandri, Marele Secretar al Prioratului Sionului a venit la Bucureşti, a participat la reuniunea cu acesta), cu care-şi petrece uneori vacanţele în staţiunile balneare. Gino Sandri este catalogat „a fraud” de englezi şi nu numai.

Bun şi acum să revenim puţin la Ceauşescu care, în dorinţa lui de megalomanie a ordonat să se înfiinţeze (atenţie, era în perioada comunistă!!!) un muzeu al masoneriei române. Nestorescu a primit această însărcinare. Scopul acelui muzeu era acela ca Ceauşescu să primească acolo pe unii şefi de stat care veneau în România, unii fiind masoni cu acte în regulă. Să nu uităm că Nestorescu a făcut cel puţin trei vizite în Italia în perioada comunistă!!! Cine pleca în acele vremuri în misiuni peste hotare?!

Piesă cu piesă acest puzzle capătă contur, iar o parte a adevărului istoric din ceea ce numesc unii masoneria românească iese la suprafaţă. Mai sunt multe de spus şi şi mai multe de descoperit. Acrul adevăr poate face amară şi o cană plină cu zahăr.

Vorbesc unii oameni de elită? Am să dau un exemplu. Nestorescu are şi un centru de cercetare masonică etc., iar în urmă cu câţiva ani de zile a încercat să intre în cea mai importantă asociaţie internaţională de acest fel din lume, prin intermediul lui Viorel Dănacu… Ah, da, am uitat să menţionez că şi pe Dănacu-l vizita la sediul de pe Gramont… Şi că spuneam de elită, ghici ce? Centrul lui cu care lucrează inclusiv cu academia română, nu a fost primit pentru că nu îndeplinea condiţiile. Cred şi eu, căci dacă stăm să ne gândim că acolo sunt membri precum: Muzeul Marii Loji Naţionale Franceze, Muzeul Marelui Orient al Franţei, Biblioteca Masonică din Pennsylvannia (una din cele mai importante din lume) şi altele…

Constantin Bartolomeu Săvoiu şi posibila subminare a statalităţii României în plan politic şi financiar

În prima parte a acestui capitol am evidenţiat o serie de chestiuni mai mult sau mai puţin publice cu privire la activitatea „civilă” a generalului-mason „Costică” Săvoiu şi am pus acest prenume pentru că mai târziu vom observa o relaţie a acestuia cu un alt „Costică”, tot general, dar unul mult mai special…

Tot în prima parte a acestui capitol am subliniat un cuvânt anume (olteni), urmând a dezvolta acest subiect în partea a doua, adică aceasta. De asemenea, am promis să evidenţiez legăturile cu militari şi cu Ordinul de Malta, dar şi să fac câteva menţiuni despre Conferinţa de la Malta şi de ce este aceasta importantă pentru România în contextul de atunci, de acum şi în viitor.

Am putea spune că Masoneria conspiră împotriva lumii şi, implicit a României, dar dacă există structuri mai puţin văzute care acţionează în acest sens, iar masoneria este doar un „paravan la şmecherie”, aşa cum spunea răposatul Iorgovan într-un interviu anti-masonerie acordat cu puţin timp înaintea morţii sale… cel puţin ciudate şi subite pentru mine.

Nu vreau să se înţeleagă că arunc vina pe cei ale căror nume vor apărea în acest material, dar consider că este esenţial să cunoaştem nişte aspecte relaţionate cu nişte nume, relaţionate cu nişte organizaţii şi „întâmplări” care au avut, au şi vor avea loc sub ochii noştri sau în spatele zidurilor înalte ale diverselor instituţii şi organizaţii naţionale şi internaţionale. Concluzia va aparţine doar celor interesaţi în a căuta mai departe. Prin urmare, nu fac altceva decât să deschid ochii celor care vor să vadă anumite chestiuni care, puse cap la cap, compun un puzzle foarte interesant.

Aţi observat că în materialul precedent am pus accentul pe companiile puternice din Franţa, unele pentru care a lucrat (şi pe alocuri mai lucrează) generalul-mason Săvoiu. Ştiu că poate părea ciudat, dar cine a devenit puterea agricolă a Europei şi, prin urmare producătorul şi exportatorul principal de alimente? Răspunsul este unul singur: Franţa, o ţară care a sprijinit România în a obţine comisariatul pentru agricultură al Uniunii Europene. De ce? Fiecare poate să răspundă la această întrebare după puteri.

Bun şi ce legătură are acest lucru cu România? Unii ar spune Codex Alimentarius si plante modificate genetic (OMG), alţii ar vorbi de teoria conspiraţiei mondiale şi de… Comitetul celor 33 (?!). dar eu nu am să vorbesc despre aceste lucruri, ci doar am să subliniez faptul că în ultimele luni de zile, într-un mod vizibil, România se confruntă cu legile şi directivele cu privire la produsele modificate genetic, ca şi când ar fi un mare laborator de experimente umane.

De asemenea, am făcut referire la o organizaţie cel puţin ciudată, mai ales prin oamenii pe care-i strânge în jurul său… Şi aici voi aduce în discuţie o organizaţie mult mai interesantă şi mai puternică care, de-a lungul istoriei de sute şi sute de ani a manipulat şi condus anumite aspecte ale vieţii cel puţin în Europa. Este vorba despre ordinul de Malta. Dar cu o menţiune: nu Ordinul aflat sub dominaţia directă a Vaticanului, ci o facţiune care, pentru mine cel putin, este mult mai stranie şi mai ciudată.

Cu ceva timp în urmă, în România a fost un scandal (http://observator.a1.ro/eveniment/Scandal-printre-cavaleri_19033.html), în care membrii „maltesi” din Italia-i acuzau pe cei din România că fac lucruri contrare ordinului, dar nimeni nu a vorbit despre faptul că mai există o facţiune de „maltesi”. Poza alaturata vorbeşte de la sine (observaţi simbolul de la gât). Da, Săvoiu este şi el în această organizaţie şi deţine titlul de „Comandante della 1º Centuria” din Europa.

Această organizaţie a împărţit Europa în mai multe regiuni, după cum urmează: Europa de Nord (în care intră ţările baltice, din peninsula scandinavă şi Danemarca), Europa centrală (în care intră Germania, poloniu, Ungaria, Austria, Slovenia, Slovacia şi ceia), Europa de Vest (Elveţia, Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia, Irlanda şi Regatul Unit), Europa de Sud (în care intră teritoriul european al Turciei, Andora, Spania, Portugalia, Italia, ţările din Balcani, Malta şi San Marino), iar acum vine partea cea mai interesantă. Europa de Est, în care este localizat, TEORETIC, Săvoiu, cu titlul şi gradul respectiv, care are în componenţă: RUSIA, România şi ţările din fostul bloc sovietic.

Dar să vezi surpriză: Centuria lui Săvoiu este Centuria „Centro Europa”… Şi ne-am întreba de ce? Deoarece centuriile nu depind de statele suverane ca teritoriu, ci ele sunt supuse puterilor şi deciziilor directe ale Ordinului, aşadar nu există supunere teritorială, ci supunere în faţa şefilor acestui ordin. Aşadar, teoretic, Săvoiu ar trebui să aibă în subordine o serie de 100-160 de persoane în toate aceste ţări.

Această organizaţie a împărţit la rândul său România în mai multe părţi: Centurii de la 11, până la 16, cu diferite denumiri cum ar fi Ştefan cel Mare, Decebal Traian, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza (domnul român care nu a fost niciodată Francmason aşa cum susţin unii, ba mai mult, a fost cel care a ordonat arderea templelor masonice din Bucureşti), Carol I al României şi Ferdinand I al Românei.

Această organizaţie despre a cărei existenţă nu ştiu dacă se vorbeşte în România (a nu se confunda cu adevăratul Ordin de Malta) are şi doi reprezentanţi oficiali: Domenico Guzzonato (pentru Europa de Est) şi ca ambasador în România pe Nerino Torboli Barone care, din câte ştiu ar locui la Iaşi şi este căsătorit cu o tânără româncă absolventă a Universităţii de Arte din Iaşi şi care a lucrat la Filarmonica Moldova Iaşi.

De ce spuneam că această organizaţie este ciudată în comparaţie cu adevăratul Ordinul de Malta, care ştim că se supune Vaticanului, adică Papei, pentru că în mod paradoxal pare că această structură este relaţionată cu Bartolomeu I al Constantinopolului, după cum se poate observa în fotografia alaturata (este vorba despre o vizită „oficială” a acestei organizaţii la Bartolomeu I, pe 1 mai 2010). Ceea ce este, de asemenea, cel putin ciudat. Oare astfel să se fi obţinut şi titlul de arhonte?!

Să ne reîntoarcem la povestea cu masoneria şi armata, aşa cum menţionam în prima parte (nu uitaţi ce declara fostul ministru al apărării, Victor Atanasie Stanculescu, de cum au venit la el masonii italieni pentru „a implanta masoneria în România”, că o să fie mai bine…). Dar înainte de aceasta, trebuie să ne aducem aminte de un caz care niciodată nu a mai fost pus pe tapet. Se petrecea cu mulţi ani în urmă, pe când armata României era condusă de domnul general Mircea Chelaru.

Acum 11 ani de zile, şeful armatei României demisiona subit! O parte a presei de la acea vreme il cita pe generalul român care făcea dezvăluiri şoc. Am să reproduc aici o parte a acestor declaraţii, fără a face prea multe comentarii.

„Exista voci si atitudini atit in mediul public, dar mai ales in mediul confidential, rauvoitoare la adresa statului roman, suficiente semnale prin care se devalizeaza autoritatea si legitimitatea statului roman in diferitele sale reprezentari, ca autoritate in zona unor teritorii, de incalcare a legilor. Uitati-va ce se intimpla cu modul de interpretare a transferului proprietatii padurilor (oare la cine se referea şeful armatei române?!), cum se pune problema invatamintului, a autonomizarilor sau a guvernarilor locale (despre care minorităţi o fi vorba?!), indiferent ca este vorba de Dobrogea sau de sudul Craiovei, al Olteniei (vă aduceţi aminte că am tot subliniat Oltenia şi oltenii!), unde am auzit ca trebuie neaparat facuta o enclava. Aceste elemente intretin o stare de animozitate, de neincredere. Si acestor stari, care pot fi provocate atit din interior, cit si din exterior, Armata Romana, prin modul de organizare si de conducere, este in masura sa le asigure o replica corespunzatoare. Doriti nume, titluri, dar sa raminem in sfera conceptului. Cel mai bine ar fi sa vorbeasca colegii nostri de la SRI sau MI. Pentru ca gruparile de tip mafiot, care genereaza crima organizata, sint interesate sa aiba un stat slab, pentru a putea opera, sa difuzeze zvonuri sau sa decapaciteze legitimitatea actiunilor unui stat, sa genereze turbulente. Este evident ca aceste lucruri apartin SRI si MI dar, in conditiile de escaladare, prin lege, armata este obligata ca, in caz de necesitate sau de asediu, sa-si asume unele raspunderi majore (…). In caz de escaladare a situatiei, armata trebuie sa fie capabila sa raspunda. Informatia in ceea ce priveste aceste actiuni periculoase a circulat la toate nivelele, dar exista structuri abilitate si insistam sa se ia masuri eficiente (….). Uitati-va la unele declaratii anterioare, potrivit carora unii s-au saturat de Romania (…). Ele s-au adunat in timp si au aceeasi tonalitate si registru”. Şi dezvăluirile oficiale ale şefului armatei române au continuat cu acelaşi simţ de răspundere. Brusc, peste noapte vine şi demisia acestuia. Autorităţile informau opinia publică la acea vreme despre faptul că generalul a demisionat din considerente personale şi din proprie iniţiativă: „Stimate Domnule Presedinte, Tinind cont ca unele aprecieri facute de mine, in calitate de sef al Statului Major al Armatei Romane, au generat, prin interpretare si rea vointa, suspiciunea grava a nerecunoasterii controlului civil asupra institutiei militare, consecvent principiilor Statului de Drept in care cred cu toata fiinta mea, loial pina la sacrificiu Institutiei Militare si valorilor sale de Demnitate si Onoare, inteleg sa-mi ofer demisia din functia actuala, de care va rog sa luati act, pentru a nu prejudicia sub nici o forma statutul Armatei Romane”.

Chelaru a început să deranjeze, chiar dacă ilustra un spirit naţional deloc acceptat într-o Românie slabă şi dominată de interese financiare şi nu de spiritul şi cultura tradiţiilor latin-ortodoxe care caracterizează acest popor, încă dinainte de a fi şeful armatei Române, atunci când a făcut direct reproşuri armatei ruseşti din statul nerecunoscut Transnistria.

Nu voi intra deloc în prevederile reuniunii de la Malta pentru că documentul a fost publicat de nenumărate ori, dar puţini au avut curiozitatea să-l citească şi să-l analizeze. Este valabil şi pentru harta publicată în acele vremuri în Statele Unite ale Americii în diferite publicaţii.

Bun, şi pentru a încheia acest capitol, aşa cum spuneam, trebuie să evidenţiem, fără a comenta, şi scandalul izbucnit în ultimii doi ani de zile, scandal în care generalul-mason Săvoiu a făcut subiect mai multor afirmaţii cel puţin neplăcute. Voi fi foarte scurt, iar cei ce sunt interesaţi în a afla mai mult, o pot face printr-o muncă de cercetare personală.

Mă refer la scandalul cu Asociaţia condusă de Săvoiu (AORR) şi FMR care, făcând o paranteză interesantă, în Franţa înseamnă altceva. Şi acolo există o organizaţie numită FMR, numai că acolo este constituită din francmasonii regulari, cei care se luptă astăzi cu „Marele Maestru” pus la zid pentru că a făcut politică şi a scris preşedintelui Franţei.

Nu mai ştiu care este relaţia prezentă, se pare că nu mai sunt sentimente de cordialitate, dar Săvoiu a fost un foarte bun prieten al lui Degeratu (numit de prieteni Costică). Comentarii nu fac! Citiţi cele de mai sus şi constatati singuri la ce mă refer.

Schapira-l atacă pe Cornescu-Ring şi repudiază masoneria regulară de la MLNR

Dovada incontestabilă: Schapira repudiază Masoneria regulară şi-l atacă pe Cornescu-Ring, asta după ce-l elogia. (vezi video - Schapira-Cornescu). Ce se va întâmpla cu Marea Lojă Naţională din România şi cu Supremul Consiliu condus de Costel Iancu?

Constantin Bartolomeu Săvoiu îl şantajează pe Victor Atanasie Stănculescu?

Înainte de a trece mai departe la modul în care aceşti conspiratori împotriva securităţii şi avuţiei naţionale au penetrat Armata României încercând să destabilizeze statul naţional unitar şi indivizibil; Da: structurile au fost penetrate, trebuie să menţionez ceva. Am aflat recent de un articol apărut în presă şi care mi-a atras brusc atenţia. Pe site-ul www.exploziv-news.ro a apărut un material în care se atrage atenţia Ministrului Apărării Naţionale asupra modului în care este tratat fostul general Victor Atanasie Stănculescu şi ce tip de vizite primeşte el de la Masoni!

Citez: "(...) mai multi angajati ai penitenciarului, dar si detinuti de acolo, ne-au semnalat un fapt pe cat de grav, pe atat de socant: sfidand OMJ 2714/C, sfidand legea Romaniei, sfidand orice, Victor Atanasie STANCULESCU este vizitat, la orice ora din zi si din noapte, in ciuda tuturor regulamentelor, de catre un oarecare Lucian Cornescu RING. Sub umbrela unei false legitimatii de “presa” (Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania, un “for” nestiut de nimeni si care nu reprezinta pe nimeni, ba nici statut juridic nu are!), RING, in complicitate cu comisarul-sef Catalin STROE – directorul penitenciarului JILAVA – intra in celula lui Stanculescu ca la el acasa. Si nu ORICUM: portile penitenciarului se deschid larg, iar Cornescu-Ring patrunde in puscarie cu tot cu autoturismul din dotare, un luxos Mercedes. Lucru pe care nici macar ofiterii care lucreaza acolo nu au voie sa il faca, ei parcandu-si intotdeauna autoturismele IN AFARA zidurilor penitenciarului. Despre cine este si ce invarte derbedeul RING".

Trebuie menţionat şi faptul că acelaşi Lucian Cornescu-Ring a fost radiat de la Marea Lojă a Franţei (din Loja România Unită) undeva în perioada 1970-1975. În România a încercat în repetate rânduri să intre în Marea Lojă Naţională din România (condusă la acea vreme de Marele Maestru Chirovici) dar nu i se permite. Probabil din multele motive care au dus la expulzarea lui din masoneria franceză.


Bun, dar ceea ce nu ştiu domnii ziarişti care au scris articolul este că Ring nu este singurul Mason care-l vizitează pe Stănculescu. Au mai fost şi alţii, vezi Constantin Bartolomeu Săvoiu şi Horia Nestorescu-Bălceşti.

Ce căuta Săvoiu la Stănculescu? Este foarte simplu: Săvoiu-i propune lui Stănculescu să semneze un document cum că Stănculescu ar fi mason, în schimb promiţându-i că-l ajută să iasă din închisoare. Oare nu te oripilezi când auzi aşa ceva? Oare ce fel de securitate există în penitenciarele României şi ce caracter... ar acest Săvoiu? Bun, dar acest subiect va fi tratat, poate, altădată. Oricum trebuie să menţionez faptul că se spune că masonii nu acceptă oameni cu probleme în justiţie, indiferent dacă a fost o sentinţă greşită sau corectă. Având în vedere că Stănculescu execută deja pedeapsa, nu are cum să fie iniţiat Mason. Aşadar nu doar că Săvoiu îl păcăleşte şi şantajează pe Stănculescu, ci se întâmplă şi lucruri ciudate în acel penitenciar. Oricum Stănculescu făcut mason încă stă în puşcărie, iar Săvoiu se foloseşte de acest lucru pentru că-i convine.

Acum să ne concentrăm puţin atenţia asupra unor declaraţii şocante ale fostului general, care au fost înregistrate în închisoare chiar de Horia Nestorescu-Bălceşti. Influenţă? Crimă organizată? Uf, stai să auzi ce spune Stănculescu în înregistrarea de mai jos. Înregistrarea întreagă o puteţi vedea şi asculta pe Ziarişti Online.

Antonie Iorgovan: Masoneria este un paravan la şmecherie

Marcel Schapira şi Constantin Bartolomeu Săvoiu neagă regularitatea Marii Loji Naţionale din România

După 1989, Marcel Schapira este dat afară de la Marea Loja a Franţei şi de Supremul Consiliu al Franţei. Pleacă apoi la GLNF (în Loja rusească Astrea / Astree)  împreună cu alţi Fraţi Români în ideea regularizării Marii Loji şi a Supremului Consiliu pentru România în exil (Nu a făcut parte niciodată din niciun Suprem Consiliu de RSAA înafara a celui Roman in exil!!! Henry Baranger – Suveran Mare Comandor al Supreme Conseil pour la France a recunoscut SCR în exil dar nu a luat niciodată pe Schapira în supremul consiliu condus de el).

După multe investigaţii se contactează mai mulţi Fraţi veterani iniţiaţi în perioada interbelică care mai erau în viaţă, vor fi ridicaţi în grade până la 33 si cooptaţi în Supremul Consiliu pentru România din exil.

După 1990, in 1991, Masonii romani din exil decid reintoarcerea masoneriei in tara. La acea vreme era Mare Maestru Alexandru (Alecu) Paleologu, iar Suveran Mare Comandor era Marcel Schapira, care se autonumise Suveran Mare Comandor la moartea lui Fred Cherchez într-un simulacru de alegeri.

În 1993 se stabileşte repatrierea din exil atât a Marii Loji Naţionale din România fondată în 1880 cât şi a Supremului Consiliu Român fondat în 1881. Astfel după semnarea unui Proces Verbal Protocolar de către reprezentanţii ambelor entităţi , din exil pe de o parte şi de cei aleşi a fi reprezentanţii pe teritoriul naţional pe de altă parte (condiţia a fost ca atât noul Mare Maestru, cât şi Suveranul Mare Comandor şi întreaga conducere trebuie sa fie persoane rezidente pe teritoriu şi nu la Paris).

Schapira-i transferă puterile lui Dan Amadeu Lăzărescu, ridicat la gradul 33 şi care la acea vreme era Locotenent Mare Comandor, Marele Cancelar pastrator al Sigiilor şi Patentelor, Dr. Alexandru Chiriceanu, se repatriază oficial în România  iar Alexandru Paleologu renunţa la funcţie în favoarea lui Vladimir Boantă.

Pe 7 mai 1993, o delegaţie oficială a SCR din exil condusă de Marcel Schapira procedează  la Instalarea Oficială pe teritoriul Naţional a Supremului Consiliu de RSAA compus din Fraţii veterani cooptaţi:

Suveran Mare Comandor a fost instalat Dan Amadeo Lăzărescu

Secretar General a fost instalat Vladimir Boantă

Mare Cancelar a fost instalat Alexandru Chiriceanu

Din acest moment Marcel Schapira este membru doar în GLNF şi Suveran Mare Comandor de Onoare al SCR neavând nici un fel de funcţii reprezentative.

În paralel, italienii de la Marele Orient al Italiei, care din 1805 până astăzi nu au fost niciodată recunoscuţi ca regulari de Marea Loja Unita a Angliei, vin şi discută cu ministrul apărării de la acea vreme, (fostul) general Victor Atanasie Stănculescu, explicând de ce trebuie instalată Masoneria în România. Stănculescu spune OK.

În 1993 anul în care se reîntoarce exilul masonic, italienii de la Marele Orient al Italiei, Marea Lojă NATO (Mare Maestru era un contra amiral: Robert Woodword) şi Americanii se reunesc la Cercul Militar (Casa Armatei) şi dau de la 1 la 32 pentru Ritul Scoţian Antic si Acceptat unui număr de aproximativ 200 de persoane luate de pe strada (mai mult sau mai puţin). Mare Maestru era Nicu Filip, un personaj ciudat şi controversat care niciodată până la moarte nu a putut face dovada faptului ca a fost iniţiat mason vreodată...

Cu toate acestea, exista deja un Mare Maestru cu puteri depline şi un Suveran Mare Comandor. Practic masoneria iregulară (se poate verifica pe site-ul UGLE că Marele Orient al Italiei - GOI - nu are recunoaştere, ci Marea Loja Regulară a Italiei are, fiind unica Mare Lojă regulară din Italia) din Italia face o altă Mare Lojă şi ajută fondarea unui alt Suprem Consiliu.

Schapira practic nu mai avea nicio putere, el având doar o atribuţiune onorifică, toate puterile fiind în mâinile lui Dan Amadeu Lăzărescu. În frunte cu Suveranul Mare Comandor din Statele Unite, suveranii mari comandori din Europa-l recunoşteau în mai 1995 la Lausanne, la Conferinţa Europeană a Suveranilor Mari Comandori ca unic Suveran Mare Comandor în România pe Dan Lăzărescu şi nu pe Schapira sau Iancu, care apare pentru prima oara  la un astfel de Congres la Lausanne însoţit de Adrian Dohotaru.

Trebuie menţionat faptul că Supremul Consiliu condus de Costel Iancu fusese instalat la Washington în toamna 1993, ceea ce în cutumele masonice nu a însemnat o validitate teritorială, el trebuind să fie instalat pe teritoriul naţional şi nu pe un teritoriu străin.

La Conferinţa Suveranilor Mari Comandori din Europa, de la Lausanne, Elveţia, unde Schapira a vrut sa conducea delegaţia Supremului Consiliu pentru România, dar Lăzărescu a afirmat ca nu are niciun drept. Schapira a stat la Montreux în timp ce delegaţia română a fost la Lausanne. Acela a fost momentul în care Schapira spune că-i retrage recunoaşterea lui Lăzărescu ca să revină el! Era război pe faţă!!!  Iarăşi trebuie menţionat că în timp ce masoneria română se stabiliza, el, Marcel Schapira încerca destabilizarea.

La Conferinţa Suveranilor Mari Comandori din Europa din Elveţia, în 1995, se stabileşte filiera directă a Suveranului Mare Comandor Lăzărescu, fiind recunoscut ca atare. În 1997 (28-31 mai), la Madrid, Conferinţa Mondialăm a Suveranilor Mari Comandori, Dan Lăzărescu conduce delegaţia Supremului Consiliu pentru România, fiind însoţit de Andre Szakvary. La acea reuniune a fost invitat şi Costel Iancu în calitate de reprezentatnt al Supremului Consiliu Român nr.2. S-a cerut ca Lăzărescu şi Iancu să ocupe alături locurile lângă drapelul României, moment în care Lăzărescu (nerespectând o norma elementara de bun simţ şi masonică) spune: "Nu împart deloc drapelul ţării mele cu un ţigan". Ca urmare a disgraţiei în care a căzut în acel moment, Lăzărescu trimite o scrisoare Conferinţei Mondiale a Supremelor Consilii şi-şi anunţa demisia, anunţând convocarea de alegeri în România.

Întorşi în ţară, Supremul Consiliu pentru România convoacă alegeri, iar Lăzărescu este invitat să participe, cum era şi normal. El refuză, spunând că se afla la Strabourg, în Franţa cu toate ca un Frate a constatat ca se afla in apartamentul din Bucureşti(ulterior acuză că nu a fost invitat la alegeri). Candidaţii pentru funcţia lui Lăzărescu au fost Dan Dobreanu şi Mihai Brediceanu (propus de Andre Szakvary), dar cel din urma-l propune pe Szakvary pentru funcţia supremă. În unanimitate de voturi, Andre Szakvary este ales Suveran Mare Comandor şi este instalat în funcţie sub jurământ la Palatul Elisabeta. Practic, SCR rămâne recunoscut ca descendent al filiaţiunii Constantin Moroiu, cu un Suveran Mare Comandor ales şi instalat pe teritoriul naţional, în persoana lui Szakvary, document semnat de toţi membrii Consiliului Suprem de gradul 33 al S.C.R.

În 1999, la reuniunea Suveranilor Mari Comandori de la Paris, ca urmare a raportului facut de Comisia de ancheta formata din Supremele Consilii ale Belgiei, Olandei si Elvetiei, Conferinta adoptă in unanimitate o decizie internaţionala semnată de de toti cei 18 Suverani Mari Comandori prezenţi, prin care se recunoaşte că Supremul Consiliu pentru România condus de Andre Szakvary 33, este continuatorul în linie directă şi neîntrerupta a Supremului Consiliu Constantin Moroiu, iar Szakvary este recunoscut ca Suveran Mare Comandor pentru România.

Brusc, Schapira, într-un acces de furie totală se duce şi îl considera pe Constantin (Costel) Iancu, succesorul său iar acesta care pentru aşi consolida poziţia accepta ridicolul situaţiei şi îl numeşte pe Marcel Schapira Suveran Mare Comandor de Onoare ad Vitam al Supremului Consiliu pe care îl conduce...

Şi acum vine partea interesantă. În 2003 Supremul Consiliu Iancu sărbătoreşte 10 ani de la fondare. Eveniment cu pompă la Palatul Parlamentului. Totul a fost imortalizat în fotografii, TVR-ul a filmat, iar în presa româneasca au apărut câteva articole. Numărul revistei masonice Scottish Rite din august 2003 de la Washington anunţa 10 ani de Suprem Consiliu Iancu în România. Evenimentul avusese loc pe 30 şi 31 mai 2003 în Sala Alexandru Ioan Cuza de la Parlamentul României. Chiar daca se spune că domnul Cuza a fost Mason, nu exista nicio dovadă în acest sens.

La eveniment au participat Suveranul Mare Comandor american Fred Kleinknecht, acelaşi care l-a renegat constant pe Schapira in anii 89-93 (împreuna cu cel din jurisdicţia de nord), Schapira, Nicu Filip (cel care a făcut Marea Loja a lui Danacu) şi alţii... Seara, delegaţiile au fost primite de... ION ILIESCU la Cotroceni, acolo unde Iliescu a vorbit despre rolul Masoneriei în dezvoltarea României. Da, Ion Ilisescu a spus asta în discurs!!!

 

Dupa discurs, Iliescu a acordat cele mai înalte distincţii ale României lui Fred Kleinknecht şi lui  Marcel Schapira, acelaşi Schapira care-l împroşca cu noroi pe Ilisescu cu puţin timp in urma (vezi declaraţiile din Adevarul ale lui Schapira referitoare la Iliescu). Şi, cum spuneam şi în prima parte, Schapira-i strânge mâna lui Iliescu şi îi mulţumeşte.Ca o paranteză la anul 2003 (30 mai), iată şi câteva paragrafe din discursul oficial, de la Cotroceni, al lui Ion Iliescu:

"Cu o decada în urmă, în mai 1993, aici la Cotroceni, am cunoscut delegaţia Supremului Consiliu al Jurisdicţiei de Sud condusă de Suveranul Mare Comandor C. Fred Kleinknecht.   Succesul acestui dedicat om de a restabili Francmasoneria Ritului Scoţian în România este o nouă mărturie a puterii si vitalităţii regenerate a naţiunii noastre. Ilustrează încrederea în abilitatea noastră de reconstrui tradiţiile care au contribuit la viaţa spirituală româneasca, conectându-ne la evoluţia democratică a Europei şi a lumii.

Suntem la curent cu rolul jucat la nivel mondial de Masonerie şi de contribuţiile sale la crearea Europei moderne în special la începutul revoluţiilor de la 1848. În mod particular, Masoneria a contribuit la stabilirea României moderne şi la unitatea statalităţii. Cu toate acestea, aceste fapte au fost ascunse în România pentru ultimii 50 de ani.

Astăzi, recunoaştem că multe stadii din istoria noastră pot fi relaţionate cu incredibilii Masoni români care au fost cu adevărat oameni de stat, intelectuali prodigioşi şi figuri iluminate. Prin viziunea lor, au trasat destinul naţiunii noastre şi idealul lor de a unifica statalitatea, ideal împărtăşit de toţi românii care a devenit realitate în 1918, tot prin iniţiativele şi contribuţia patriotică a Francmasonilor. 

În contextul globalizării de astăzi, viitorul unei naţiuni civilizate şi moderne nu poate sta în afara dialogului. Avem nevoie de cât mai multe punţi cu putinţa pentru a facilita schimbul cultural. Francmasoneria este parte a acestui proces. Este un vas de comunicare pentru toate forţele doritoare să lucreze în binele naţiunii Române, la dezvoltarea sa şi la deplina sa afirmare.

Ceremonia glorioasa din această seară este menită ca luare aminte a continuităţii Francmasoneriei române şi ca expresie de gratitudine faţă de toţi Masonii români care au desăvârşit-o. Vă rog să-mi acceptaţi sincerele felicitări şi dorinţe de bine pentru fiecare succes acum şi în viitor".

Ei bine da, este discursul aceluiaşi preşedinte Iliescu considerat de unii un anti-mason declarat... Bun, şi revenind la evenimentele de după 2003 şi la Marcel Schapira trebuie să spunem că acesta-l îmbrăţişează pe un personaj relativ cunoscut în România (mai mult din cauza scandalurilor), domnul Lucian Cornescu-Ring. Acesta este fiului unui bun prieten al lui Schapira. Ring îi cere lui Schapira diploma de gradul 33 şi să fie recunoscut Suveran Mare Comandor. Schapira declara la acea vreme că este "fiul” său având numai motive de laudă la adresa sa, după cum se vede şi în aceasta înregistrare.

Bun, deci Lucky devine "fiul" masonului Schapira şi... ce se întâmpla cu "recunoaşterea" lui Iancu? Cred ca este de discutat şi de analizat pentru cei care fac masonerie. Mai mult, relaţia dintre cei doi continuă, până când Ring îl dă în judecată pe Schapira... dacă nu mă înşel pentru calomnie... Procesul nu a avut final. 

Ceea ce a devenit interesant, şi astfel vom încheia capitolul Marcel Schapira, este că în noiembrie-decembrie 2010, acelaşi Marcel Schapira-l numeşte pe Lucian Cornescu-Ring un escroc şi un mincinos, un şantajist etc... Atenţie, aceste cuvinte aparţin lui Schapira, cuvinte enunţate în prezenţa lui Constantin Bartolomeu Săvoiu şi Horia Nestorescu-Bălceşti, într-un interviu filmat la Paris.

Acum că am văzut cele două episoade cu Marcel Schapira, vom continua cu...

Săvoiu, Nestorescu-Bălceşti şi informatorul Marcel Schapira vor destabilizarea României şi a Marii Loji Naţionale din România

Nu era de ajuns. Procesul este abia la început, iar planurile pentru România includ destabilizarea masonilor români, pentru a prelua puterea instituţiilor fundamentale ale României (şi serviciile sunt vizate de învăţăceii lui Gelli - va urma un capitol special, amplu şi detaliat). Pentru a pregăti terenul înainte de întâlnirea strategică cu MAFIOTUL şi masonul Licio Gelli (cel care a distrus Italia şi a răsturnat cel puţin două Guverne), grupul infractor Săvoiu & Nestorescu-Bălceşti a realizat o vizită la Paris, unde s-au reunit cu bulgarul Marcel Schapira, informatorul securităţii din exilul românesc şi turnătorul de masoni români care au crezut că au scăpat de mâna lungă a securităţii.

Discuţiile celor trei (chiar dacă au fost patru, dacă nu-l uităm şi pe controversatul Victor Agapicescu) de la finele lui noiembrie 2010 au avut la bază practic destabilizarea masoneriei din România şi a Marii Loji Naţionale din România, dar şi a Supremului Consiliu condus de Costel Iancu. Horia Nestorescu-Bălceşti, acest falsificator nativ pseudo-istoric al (cică) Masoneriei române, spune că Schapira este "memoria vie a Masoneriei române" şi că va scoate o carte intitulată "De la Moroiu la Schapira. 130 de ani de Masonerie". Adică în traducere: DE LA UN GENERAL ROMÂN (parte a războiului de independenţă)  LA UN BULGAR (informator şi turnător de masoni pentru securitatea română, cel care a fugit din România NU cu un paşaport românesc...).

În aceleaşi conversaţii purtate, spune că "Doar datorită lui Schapira peste 40 de ani drapelul românesc a stat la loc de cinste la toate reuniunile internaţionale". Adică ce vrea să spună pseudo-istoricul? Că România nu a avut valorile sale înainte de 1989? Că bulgarul ne reprezenta pe noi? Poate doar cu acordul Moscovei, pentru că el venea de la Sofia (într-un alt material voi reveni cu o amplă completare despre cine este cu adevărat acest Marcel Schapira). Gâdilat suficient, Schapira le spune "învăţăceilor": "Faceţi un act patriotic de cea mai înaltă calitate". Păi dacă acesta este un act patriotic atunci cred că restul celor care mai cred în patriotism ar trebui să se considere din start ce?

Laudele în grupul infracţional au continuat. Săvoiu lăudându-se că este descendentul unei familii de boieri din Oltenia (voi reveni cu informaţii suplimentare despre dezlipirea Olteniei de România în viitor şi voi face referiri la ce rol fundamental joacă Săvoiu în acest proces), că este arhonte al Bisericii Ecumenice de la Constantinopol... deci cui jură credinţă: Bisericii Ortodoxe Române sau la Istambul?

Ceea ce este interesant, aşa cum spuneam şi în primul material publicat, Săvoiu a fost dat afara de la Lojile din Franţa şi România pentru comiterea de infracţiuni. Citez cuvânt cu cuvânt ce a spus bulgarul Schapira, vorbind cu Săvoiu (MARE ATENŢIE!!!): "Gradul 33 am impresia că ţi l-am conferit eu, decret scris şi semnat de mine personal". Aşadar se confirmă faptul că Săvoiu nu a primit niciun grad nici de la MLNR şi nici de la MLNUR de unde a fost expulzat şi trimis în judecată.

Ăştia trei în frunte cu academicieni (oare cine, oare cine? voi reveni cu detalii) şi alţii, au făcut şi un Rit Scoţian, girat de Schapira, acelaşi Schapira care are cel mai înalt titlu la Constantin (Costel) Iancu şi care apare în revista Forum Masonic. Deci Iancu nu mai este recunoscut de Schapira? Asta înseamnă că lideri de marcă din cultură, artă, politică, din domeniul bancar, din Guvern etc., au rămas fără "regularitate". Chestiunea este mult mai complicată decât pare, însă voi reveni cu un articol special. "Sunt foarte fericit că mă găsesc la baza acestui Suprem Consiliu", afirma Schapira la sfârşitul lui noiembrie 2010.